UE îl concurează pe Elon Musk și a lansat proiectul Iris2, 290 de sateliți care oferă servicii de conexiune la internet

Proiect-far al UE în sectorul spaţial după programele Galileo (geolocalizare prin satelit) şi Copernicus (monitorizarea climei), Iris2 prevede o reţea de 290 de sateliţi multi-orbitali, care oferă servicii de conexiune la internet şi care vor fi lansaţi până în 2030.

Această constelaţie europeană de sateliţi ar permite comunicaţii securizate în domenii cheie precum apărarea, reţeaua diplomatică europeană, gestionarea crizelor şi monitorizarea, precum şi un acces comercial la internet, în contextul în care războiul internetului spaţial este în plină desfăşurare.

Europa încearcă să se poziţioneze astfel pe piaţă pentru a concura cu compania americană SpaceX, deţinută de Elon Musk şi care a preluat conducerea în acest sector prin intermediul reţelei Starlink, devenită unul dintre principalii furnizori globali de internet prin satelit.

Piaţa internetului spaţial de mare viteză, utilă mai ales pentru a deservi regiunile izolate lipsite de fibră optică, a devenit ultraconcurenţială.

La începutul anului 2024, administratorii reţelei Starlink au anunţat că au plasat deja pe orbită peste 6.000 de sateliţi şi că aveau 2,6 milioane de clienţi, în timp ce obiectivul final este acela de a plasa în spaţiu un număr total de aproape 30.000 de sateliţi.

Uniunea Europeană a decis să atribuie gestionarea Iris2 consorţiului SpaceRISE, condus de compania franceză Eutelsat, cea spaniolă Hispasat şi cea luxemburgheză SES, pentru o concesiune pe 12 ani în cadrul unui parteneriat public-privat.

Printre ceilalţi parteneri figurează companiile Thales, OHB, Airbus Defence and Space, Telespazio, Deutsche Telekom, Orange şi Hisdesat.

Bugetul Iris2 este estimat la 10,6 miliarde de euro pe 12 ani: 6 miliarde de euro provin de la UE, 4,1 miliarde de euro reprezintă investiţii private şi 0,55 miliarde de euro provin de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Centrele de control ale constelaţiei Iris2 vor fi instalate în trei ţări europene: în Luxemburg, la Toulouse, în sud-vestul Franţei, şi la Fucino, în centrul Italiei.

„Această constelaţie cu tehnologie de vârf va proteja infrastructurile noastre critice, va conecta zonele noastre cele mai izolate şi va creşte autonomia strategică a Europei”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă cu suveranitatea tehnologică.

În ceea ce priveşte perspectivele comerciale ale constelaţiei Iris2, UE a evocat discuţii pe această temă cu Regatul Unit, Norvegia, Australia, ţări asiatice, cum ar fi Japonia şi Coreea de Sud, precum şi cu mai multe ţări africane.