UE înaintează către federalism cu paşi mici şi fără să folosească această denumire

Soluţia pentru a depăşi criza este să avem „mai multă Europă şi nu mai puţină”, a afirmat vineri cancelarul Angela Merkel la încheierea unui summit Italia-Franţa-Germania-Spania la Roma.

„Trebuie să dăm un semnal şi să ne apropiem într-o uniune politică. Vrem să lucrăm la o uniune politică mai importantă”, a insistat aceasta.

Preşedintele UE Herman Van Rompuy a fost desemnat să pregătească un raport cu privire la modalităţile de sporire a integrării în cadrul UE.

În concluziile sale, pe care le va prezenta liderilor UE în cadrul summitului de la 28 şi 29 iunie la Bruxelles, el „este foarte ambiţios, cu idei concrete”, a declarat pentru AFP un oficial european.

„El îşi bazează această integrare pe o uniune economică, o uniune bancară, o uniune bugetară şi o uniune politică”.

Şeful guvernului italian Mario Monti, de orientare federalist, susţine de asemenea acestă abordare. „Pentru a ieşi în bune condiţii din această criză a zonei euro şi a economiei europene, avantajul integrării este necesar”, a declarat acesta vineri.

„Cu o Europă federală nu am mai avea această discontinuitate în procesul decizional”, susţine ministrul italian al Afacerilor Externe, Enzo Moavero.

Însă federalismul este „un concept foarte sensibil în unele state”, deoarece acesta înseamnă cedarea unor părţi a suveranităţii naţionale către instanţe superioare europene, avertizează un oficial european.

Marea Britanie nu vrea să audă despre acest subiect. Franţa este la rândul său foarte reticentă la orice pierdere a suveranităţii.

Nu va fi „niciun transfer de suveranitate fără ameliorarea solidarităţii”, a avertizat de asemenea preşedintele Francois Hollande în cadrul unei conferinţe de presă comune la Roma. „În Europa este mereu un mare entuziasm pentru împărţirea greutăţilor, dar multe rezerve când este vorba de cedarea suveranităţii la scară europeană”, declară anturajul cancelarului Angela Merkel.

Aceste rezerve sunt luate în considerare. „Cuvântul federalism nu a fost folosit în documentul pe care îl va prezenta Herman Van Rompuy, pentru că nu trebuie să trezim demoni vechi”, a explicat un oficial european. „Preşedintele Francois Hollande nu vrea să reînvie” rănile deschise în Franţa după eşecul referendumului privind Constituţia europeană în 2005, a adăugat acesta.

În Olanda, unde alegătorii au respins de asemenea proiectul de Constituţie europeană, alegerile legislative anticipate sunt prevăzute la 12 septembrie „iar dezbaterea nu trebuie să se întoarcă spre” viitorul instituţional al UE, a insistat acest responsabil european.

„Construcţia europeană este o suită de compromisuri”, aminteşte acesta. Ea include deja elemente de federalism precum BCE şi Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), a subliniat acesta. Francois Hollande preconizează avansarea „etapă cu etapă”. El a reamintit acest lucru în cadrul reuniunii de la Roma. „Renunţarea la suveranitate se va construi în funcţie de mecanismele de suveranitate pe care le vom putea găsi”, a afirmat el.

Această politică a etapelor s-ar aplica euroobligaţiunilor solicitate de Paris. „Această distribuire comună a datoriilor necesită neapărat o mai mare integrare politică şi va necesita cu siguranţă mai mulţi ani”, a explicat premierul francez Jean-Marc Ayrault pentru săptămânalul german Die Zeit.