UE încearcă să rezolve disputa dintre Franţa şi Germania cu privire la competitivitatea industrială

Comisia Europeană a propus în luna martie o revizuire a regulilor care guvernează piaţa de electricitate a blocului comunitar, după ce Europa s-a confruntat cu preţuri foarte mari la energie în 2021 şi 2022. Noile reguli încearcă să protejeze consumatorii de volatilitatea de pe piaţa combustibililor fosili prin tranziţia spre contracte pe termen lung la preţuri fixe.

Cu toate acestea, progresele spre o nouă lege sunt blocate de dezacordurile cu privire la conţinutul unui singur paragraf, 19b.

Acest paragraf stipulează cum pot fi utilizate ajutoare de stat pentru a finanţa proiecte energetice. Autorităţile de la Berlin se tem că Franţa, cu parcul său mare de centrale nucleare, va putea să ofere astfel de contracte pe termen lung la preţuri fixe pentru centralele sale nucleare, care ulterior vor utiliza veniturile în exces generate de aceste contracte pentru subvenţionarea industriilor franceze.

Germania, motorul economic al Europei, este în pragul unei recesiuni după ce a pierdut accesul la marile livrări de gaze naturale ruseşti ieftine, de care s-a bucurat timp de mai mulţi ani. Berlinul se aşteaptă ca economia germană să se contracte cu 0,4% în acest an, în contextul în care producţia industrială continuă să se contracte.

Restul statelor membre sunt divizate cu privire la acest dosar. Ţările membre din Europa Centrală şi de Est, care au propriile lor planuri ambiţioase de extindere a energiei nucleare, susţin Franţa. În schimb, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Austria şi alte state susţin Germania.

Miniştrii Energiei vor discuta cea mai recentă propunere a preşedinţiei spaniole, care „pune accentul pe schemele de suport direct al preţurilor pentru investiţi în noi facilităţi de generare”, ceea ce înseamnă că actuala flotă de centrale nucleare a Franţei nu ar fi eligibilă.