UE, îngrijorată de efectele supraofertei de oţel a Chinei

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ultimii ani, ritmul în care China a acumulat echipamente şi forţă de muncă a fost mai rapid decât cererea, a explicat Joerg Wuttke înainte de publicarea studiului său pe acest subiect.

‘Trebuie să se renunţe la protecţionismul afacerilor şi al forţei de muncă locale. Cu cât aşteptarea va fi mai îndelungată, cu atât mai mare va fi suferinţa’, a apreciat Wuttke, apreciind că autorităţile de la Beijing trebuie să rezolve rapid problema.

Supracapacitatea Chinei în sectorul oţelului a urcat de la 132 milioane de tone în 2008 la 327 milioane de tone în 2014, conform raportului, iar excesul a dus la preţuri de dumping pe piaţa internaţională.

Aproximativ 5.000 de angajaţi şi directori de companii din industria siderurgică europeană au participat săptămâna trecută la un marş de protest organizat la Bruxelles, în încercarea de a-şi apăra locurile de muncă afectate de concurenţa chineză care îşi comercializează produsele la preţuri reduse pe piaţa din regiune.

O delegaţie a reprezentanţilor Asociaţiei Europene a Oţelului (Eurofer) şi Aegis Europe a fost primită de preşedintele Executivului european, Jean-Claude Juncker.

‘Importurile de oţel provenite din China, ale căror volume s-au dublat în ultimele 12 luni, inundă piaţa UE, provocând închideri de uzine şi eliminarea de locuri de muncă în industria siderurgică europeană’, a apreciat Federaţia Eurofer.

Pe lângă dumpingul practicat de producătorii chinezi de oţel, siderurgiştii europeni vizează şi acordarea statutului de economie de piaţă pentru China. Comisia Europeană ar urma să ia o decizie în acest sens până la finele acestui an. Dacă China va obţine acest statut, atunci taxele sale vamale vor înregistra o scădere puternică, ceea ce va avea consecinţe pentru concurenţii europeni.

În momentul aderării sale la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) în 2001, China nu a fost înregistrată drept o economie de piaţă, însă acest statut ar urma să fie reexaminat 15 ani mai târziu, în 2016.

Uniunea Europeană este al doilea mare producător mondial de oţel după China, cu o producţie de 177 milioane de tone pe an, respectiv 11% din producţia mondială, potrivit cifrelor Comisiei Europene. Aproximativ 40.000 de locuri de muncă au fost eliminate în ultimii ani în sectorul siderurgic european, care angajează direct sau indirect aproximativ un milion de persoane.

Luna aceasta, Comisia Europeană a demarat noi anchete pentru a stabili dacă importurile a trei produse de oţel provenite din China încalcă regulile comunitare privind concurenţa. ‘Nu putem tolera ca aceste importuri la preţuri scăzute în mod artificial să ameninţe industria noastră siderurgică. Sunt hotărâtă să utilizez toate mijloacele posibile pentru a garanta că partenerii noştri comerciali respectă regulile’, a declarat comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom.

Piaţa chineză se confruntă cu o supraofertă de oţel în condiţiile în care încetinirea celei mai mari economii asiatice a afectat cererea internă de oţel astfel că acesta este vândut pe pieţele mondiale la preţuri de dumping. Potrivit experţilor, China, responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de oţel, se confruntă în prezent cu o supraproducţie de 340 milioane de tone, adică dublu faţă de cantitatea de oţel produsă anual în Uniunea Europeană.