UE pregăteşte un plan de „flexibilitate bugetară” statelor UE pentru a amortiza costurile ridicate ale energiei

Potrivit unor surse din apropierea discuţiilor, propunerea discutată de Comisia Europeană, Executivul comunitar, ar permite guvernelor statelor membre să cheltuie aproximativ 0,3% din PIB pentru de energie, în afara cadrului fiscal al UE, scrie Agerpres.

Măsura ar funcţiona ca o aşa-numită clauză derogatorie, similară cu excepţia pentru apărare acordată anterior statelor membre, au precizat sursele, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Este posibil ca detaliile propunerii să fie modificate înainte de anunţul comisiei.

Analiştii se aşteaptă ca ritmul de creştere economică al zonei euro să încetinească semnificativ, chiar în timp ce se confruntă cu cea mai rapidă inflaţie din 2023, ca urmare a creşterii costurilor energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Executivul comunitar estimează că PIB-ul zonei euro va creşte cu 0,9% în acest an, semnificativ sub avansul de 1,4% de anul trecut şi cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât se estima în noiembrie. Pentru 2027, Comisia şi-a revizuit previziunile în jos, până la 1,2%.

Situaţia este deosebit de îngrijorătoare în Italia. Această ţara, care se numără printre statele cu cele cu niveluri ridicate ale datoriei, s-a numărat printre cele mai puternice voci care au cerut o mai mare flexibilitate fiscală din partea Bruxelles-ului în ultimele luni, în contextul în care se confruntă cu presiuni inflaţioniste. În pofida creşterii mai puternice din primul trimestru, deficitul bugetar al Italiei este peste limita UE, iar oficialii şi-au redus previziunile de creştere economică după ce criza din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea combustibililor.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a răspuns cu soluţii temporare, inclusiv o reducere a taxelor pe combustibil, care este prelungită periodic pe măsură ce conflictul se prelungeşte. Italia este puternic dependentă de importurile străine de combustibil şi gaze, iar economia sa este mai expusă la creşterile explozive ale preţurilor la energie decât ale ţări.

Luna trecută, Meloni a cerut Comisiei să ofere o mai mare flexibilitate în cadrul regulilor bugetare ale blocului comunitar pentru a compensa creşterea costurilor la energie. Într-o scrisoare trimisă preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, Meloni a încercat să includă investiţii şi măsuri extraordinare pentru a aborda criza energetică în aşa-numita clauză de salvgardare naţională.

„Conflictul din Orientul Mijlociu a declanşat un şoc energetic major, punând la încercare Europa într-un mediu geopolitic şi comercial deja volatil”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.