UE și-a creat baza legală pentru interzicerea serviciilor maritime legate de exportul de petrol rusesc și propune coordonarea eforturilor cu G7

Obiectivele urmărite astfel de UE sunt de a reduce şi mai mult veniturile Rusiei şi de a îngreuna găsirea de cumpărători pentru petrolul său. „Încercăm să aflăm opinia G7, dar Consiliul îşi rezervă dreptul de a lua o decizie chiar şi în lipsa unui acord deplin din partea G7”, au indicat cele două instituţii comunitare, dând de înţeles că ar urma să acţioneze pe cont propriu dacă ţările din G7 nu se vor ralia acestor acţiuni împotriva Moscovei.

Data de la care UE va începe aplicarea acestor măsuri nu a fost încă stabilită, întrucât Bruxelles-ul are totuşi în vedere faptul că perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice şi riscul de penurii ale acestora în unele părţi ale lumii, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, creează un context nepotrivit pentru a trece la o interdicţie a serviciilor maritime pentru exporturile energetice ruseşti, context care de asemenea ar putea alimenta reticenţa ţărilor din G7 de a proceda la fel ca UE.

În orice caz, Consiliul UE va decide când vor intra în vigoare aceste restricţii, „într-o perioadă adecvată de reducere graduală”, potrivit unui comunicat al acestei instituţii comunitare.

Noul pachet include „sancţiuni economice severe şi pe mai multe niveluri, îndreptate împotriva unor sectoare cheie” despre care UE consideră că au o contribuţie la susţinerea armatei ruse în războiul din Ucraina.

Au fost adăugate pe lista de sancţiuni a UE încă 36 de entităţi implicate în activităţi de explorare, extracţie, rafinare şi transport al petrolului, activităţi legate inclusiv de aşa-numita „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru a ocoli sancţiunile prin care statele occidentale încearcă să-i limiteze exporturile petroliere, pe respectiva listă fiind adăugată acum şi o importantă companie de asigurări maritime.

Mai sunt astfel adăugate pe aceeaşi listă încă 46 de nave ale „flotei din umbră” şi sunt incluse măsuri de îngrădire a contractării de petroliere de către Rusia, prin interdicţii generale privind furnizarea de servicii de mentenanţă, remorcare şi altele, precum şi a serviciilor destinate navelor transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) şi navelor spărgătoare de gheaţă, în încercarea de a împiedica Rusia cât mai mult să-şi exporte gazele.

Pe această listă neagră a UE se vor regăsi astfel în total 640 de petroliere. Dar numărul real al navelor „flotei din umbră” ruseşti este mult mai mare, de până la aproximativ 1.400 de petroliere sub diverse pavilioane.

Începând din ianuarie 2027, va fi ilegală în UE furnizarea de servicii pentru terminalele ruseşti de GNL şi pentru entităţi aflate în proprietatea unor cetăţeni sau operatori ruşi.

UE a decis deja ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după ce în perioada scursă de la începutul războiului din Ucraina a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze ruseşti, înlocuite în mare parte de gazele naturale lichefiate (GNL) mai scumpe importate în special din SUA, importuri care vor creşte odată cu interdicţia de achiziţie a gazelor ruseşti.

În noul pachet de sancţiuni sunt de asemenea interzise tranzacţiile cu două porturi ruseşti – Murmansk şi Tuapse – şi cu terminalul petrolier al portului indonezian Karimun, care au fost folosite pentru a eluda plafonul de preţ pe care UE a încercat să-l impună asupra petrolului exportat de Rusia.

Noul pachet interzice tranzacţiile cu încă 20 de bănci ruseşti şi impune sancţiuni împotriva a patru instituţii financiare din ţări terţe care au refuzat să se conformeze sancţiunilor europene impuse unilateral Rusiei şi au facilitat ceea ce Comisia Europeană descrie drept comerţul „ilegal” cu produse sancţionate.

Cât despre utilizarea criptomonedelor de către Rusia, UE a sancţionat o entitate din Kârgâzstan care gestionează o platformă de schimb şi a blocat furnizorii şi platformele din Rusia care permit transferul şi schimbul de criptomonede, obiectivul urmărit fiind de a restrânge capacitatea Rusiei de a-şi crea canale de plată alternative pentru finanţarea activităţii economice.

Pe lista de sancţiuni a UE au fost de asemenea adăugate 58 de companii şi persoane implicate în dezvoltarea şi fabricarea de echipamente militare, cum ar fi dronele, 16 dintre aceste entităţi având sediul în ţări terţe, respectiv China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan şi Belarus, fiind vorba despre entităţi care au furnizat complexului militar-industrial rus bunuri cu dublă întrebuinţare sau sisteme de arme.

Pentru a limita ocolirea sancţiunilor europene, în noul pachet de sancţiuni Bruxelles-ul a activat în premieră aşa-numitul „instrument anti-eludare”, care interzice exportul oricăror produse electronice către jurisdicţii în care există un risc ridicat ca aceste produse să fie reexportate către Rusia.

Sunt de asemenea impuse noi restricţii pentru exporturile către Rusia, prin interdicţii ce privesc unele bunuri şi servicii, respectiv cauciuc, lubrifianţi de înaltă performanţă, produse siderurgice, tractoare industriale, servicii de securitate cibernetică, diverse substanţe chimice şi altele.

Alte restricţii privesc importurile de metale, substanţe chimice şi minerale în valoare de peste 530 de milioane de euro din Rusia şi introducerea unor cote pentru importurile de amoniac rusesc, plus restricţii suplimentare la exportul de bunuri şi tehnologii utilizate de Rusia pe câmpul de luptă, cum ar fi materialele utilizate pentru fabricarea explozibililor.