UE: Sprijinul militar acordat Ucrainei se intensifică

„Este o mare premieră pentru UE”, a comentat un responsabil european. „Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare”, a subliniat el, scrie Agerpres.

Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba luni aceste două decizii, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.

Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.

Franţa va forma „până la 2.000 de soldaţi ucraineni” pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.

Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: „formarea generală a combatantului”, „apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica”, şi „un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate”, a explicat el.

Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.

În total, obiectivul este de a oferi o „formare de bază” la 12.000 de militari ucraineni şi „formaţiuni specializate” altor 2.800, a explicat o sursă europeană.

Artilerie, unităţi de geniu, radare: nevoile statului major al forţelor armate ucrainene sunt multiple.

Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani.

Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece „este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere”, s-a subliniat. Germania, la rândul ei, vrea să formeze o brigadă ucraineană.

Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Trebuie confirmat luni concomitent cu acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro din facilitatea de armament, ridicând efortul europenilor la 3 miliarde de euro, la care „se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante”.

„Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni”, a subliniat un înalt oficial european.

Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a şase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU – echivalentul francez al sistemele americane HiMARS – şi sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruşi.

Germania şi Spania au anunţat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană.

Dronele au devenit „un atu” în conflictul din Ucraina. Europenii denunţă furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluţiile Naţiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a exprimat aceste îngrijorări ministrului iranian Hossein Amir-Abdollahian în cursul unei discuţii telefonice vineri.

El a cerut, de asemenea, încetarea imediată a „represiunii violente” a manifestaţiilor declanşate de moartea unei tinere, în urmă cu o lună, arestată de poliţia iraniană a moravurilor.

UE îi va sancţiona luni pe şeful acestei poliţii şi alţi 12 oficiali consideraţi responsabili pentru această represiune. Amir-Abdollahian a denunţat această perspectivă, cerând UE să adopte o „abordare realistă” în faţa acestor manifestaţii.