UE vrea reforme mai rapide, pentru a contracara presiunile din China şi SUA

‘Împărtăşim acelaşi sentiment de urgenţă. Trebuie să acţionăm imediat şi să accelerăm, pentru că suntem împinşi de concurenţa internaţională’, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron după discuţiile cu omologii săi europeni, scrie Agerpres.

Totuşi, într-un semn că dezacordurile persistă, cancelarul german Friedrich Merz a exclus împrumuturile comune (eurobonduri) propuse de Macron, subliniind că această soluţie ar trebui rezervată strict ‘situaţiilor excepţionale’.

‘O Europă, o piaţă!’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promiţând să îmbunătăţească integrarea pieţei unice, această vastă zonă economică de 450 de milioane de consumatori, încă marcată de bariere interne semnificative.

Preşedintele Consiliului UE, António Costa, a promis ‘măsuri concrete’ în martie, la următorul summit european.

Liderii UE s-au întâlnit la castelul Alden Biesen din nord-estul Belgiei pentru a discuta despre cum să accelereze o serie de reforme favorabile economiei: eliminarea reglementărilor considerate inutile, finalizarea pieţei unice şi măsuri de protecţie pentru sectoarele strategice.

‘Vrem o Europă mai rapidă şi vrem să o îmbunătăţim’, a spus cancelarul german.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a discutat joi cu liderii europeni la Alden Biesen, a inspirat un set ambiţios de reforme în UE în 2024.

Planul îşi propune să consolideze piaţa unică, să pună economiile cetăţenilor în serviciul companiilor şi să reducă acumularea de reglementări europene şi naţionale.

Dar acest tratament de şoc, lansat acum 18 luni de Comisia Europeană, s-a împotmolit parţial în procedurile legislative ale UE.

Summitul de joi a fost marcat şi de ‘discuţii intense’ privind preţurile la energie, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Mai multe state, printre care Italia, cer o revizuire a pieţei europene a carbonului, acuzată că penalizează companiile industriale, şi solicită încetarea eliminării treptate a cotelor de emisie de CO2 gratuite.

Însă ‘ar fi o eroare strategică să spunem că competitivitatea înseamnă abandonarea acţiunilor climatice’, a avertizat Macron.

Referitor la ‘preferinţa europeană’, un alt punct de dispută, Macron a spus că lista sectoarelor vizate va fi definitivată în martie, în timp ce Bruxellesul urmează să prezinte un proiect de directivă pe aceasta temă la sfârşitul lunii.

Scopul este de a stabili obligaţii pentru anumite companii care beneficiază de subvenţii publice, cum ar fi industria auto, de a produce în UE.

Însă, într-o aparentă concesie făcută Germaniei, care a dorit să păstreze partenerii Uniunii, Bruxellesul propune acum ca produsele din ţări cu reglementări similare celor ale UE să asimilate cu cele ‘fabricate în UE’, conform unei versiuni preliminare consultate de AFP.

Ideea unui nou regim juridic pentru companii, numit EU Inc., care ar reduce sarcinile administrative ale acestora, s-a bucurat de un sprijin destul de larg, la fel ca şi o relaxare a regulilor privind fuziunile pentru a permite apariţia unor campioni europeni în sectoare precum telecomunicaţiile.

În fine, mai mulţi lideri au deschis posibilitatea către ‘cooperări consolidate’ pentru aplicarea anumitor măsuri, ceea ce ar însemna doar în ţările care se oferă voluntar, dacă ajungerea la un acord între toate cele 27 s-ar dovedi prea complicată.