Europa vrea să reglementeze relaţiile dintre magazine şi producători

08 11. 2015
cos_65052700

După ce în luna iunie a acestui an europarlamentarii din Cadrul Comisiei pentru Protecţia Consumatorilor au realizat un proiect de raport referitor la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, joi, pe 12 octombrie, aceştia vor examina amendamentele aduse la raport.

Uniunea Europeană se pregăteşte astfel să creeze, dacă va găsi necesar, un cadru general, aplicabil tuturor statelor membre, astfel încât cei doi parteneri, magazinele şi producătorii, să poate negocia pe picior de egalitate. Totodată, Comisia vrea să prevină apariţia unor legi la nivelul statelor membre care să îngrădească practic concurenţa. România, alături de alte state membre au trimis încă din vara acestui an înştiinţări cu privire la piaţa de retail din România şi la relaţiile dintre marile lanţuri de magazine şi producătorii locali.

Aceasta întrucât, la finele acestui an, cel mai probabil în luna decembrie, Comisia pentru Protecţia Consumatorilor va prezenta Consiliului și Parlamentului European un raport în urma căruia Comisia va decide dacă sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE pentru a aborda aceste probleme. „Comerțul transfrontalier între statele membre ale UE reprezintă în prezent aproximativ 20% din producția totală de alimente și băuturi din UE, iar cel puțin 70 % din exporturile totale de produse agroalimentare ale statelor membre ale UE sunt destinate altor state membre ale UE. Prin urmare, un lanț de aprovizionare cu alimente care să funcționeze bine și în mod eficient pe întreg teritoriul UE poate aduce o contribuție semnificativă la realizarea pieței unice”, se motivează în raport. Potrivit sursei citate, ca urmare a dezvoltării lanţurilor de magazine de tip modern în ultimele decenii, au apărut „diferențe semnificative ale nivelurilor puterii de negociere și dezechilibre economice în cadrul relațiilor comerciale individuale dintre participanții din lanțul de aprovizionare”.

Peste 90% dintre producători se plâng de relaţia cu retailerii

Statele membre  au realizat şi studii pe această temă, iar concluziile confirmă acest dezechilibru. Spre exemplu, într-un sondaj la nivelul UE realizat printre furnizorii din lanțul alimentar, 96 % dintre respondenți au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de practici comerciale neloiale (PCN). De asemenea, în Spania,  56% din furnizorii respondenți au afirmat că s-au confruntat în mod frecvent sau ocazional cu modificări retroactive ale clauzelor contractuale şi 57% dintre respondenţii producători ai unui sondaj din Italia au declarat că acceptă adesea sau întotdeauna modificări unilaterale retroactive, deoarece se tem de represalii comerciale în caz de refuz al schimbărilor.

Efectele practicilor comerciale neloiale sunt extrem de dăunătoare, mai ales pentru IMM-uri. La nivelul UE, 83 % dintre respondenții care au afirmat că au făcut obiectul unor PCN au declarat că acestea au provocat creșterea costurilor suportate, iar 77 % au declarat că  au provocat reducerea veniturilor obținute. În plus, ar putea exista, de asemenea, efecte indirecte de-a lungul lanțului de aprovizionare, întrucât IMM-urile, în special, ar putea fi descurajate să intre într-un raport comercial din cauza riscului de a deveni victime ale unor practici comerciale neloiale. 

Ce s-a făcut până acum

Neexistând o politică comună la nivelul UE, statele membre au abordat diferit practicile neloiale. Astfel, unele state membre au adoptat măsuri de reglementare, în timp ce altele au optat pentru abordări de autoreglementare sau nu au luat măsuri specifice împotriva PCN din lanțurile de aprovizionare, bazându-se doar pe principii generale. Totodată, orice parte expusă la PCN poate, în principiu, să solicite măsuri reparatorii în instanță în temeiul dispozițiilor dreptului general civil împotriva clauzelor contractuale abuzive. Cu toate acestea, unele părți interesate, în special IMM-uri, au subliniat că adesea litigiile în instanță nu sunt, în practică, o modalitate eficace de a combate practicile comerciale neloiale. „Acest lucru ar putea fi problematic în contextul creșterii numărului de proceduri multinaționale de achiziții. În plus, există cazuri izolate de „forum shopping” (căutare a instanței celei mai favorabile), mai exact situații în care partea contractuală cea mai puternică alege unilateral în care stat membru și prin urmare conform cărui cadru de reglementare se aplică contractul, pentru a evita cadrele naționale care prevăd măsuri mai stricte împotriva PCN”, s emai arată în raport.

Care este poziţia României 

„Aceasta este o prioritate a Comisarului. Chiar la ultimul consiliu a ridicat această problemă spunând că gândeşte un pachet prin care Comisia Europeană să fie mult mai activă în ceea ce priveşte acest aspect. Noi ne-am spus punctul de vedere şi probabil o să îl spunem şi în cadru tehnic. Cred că este o soluţie şi că UE trebuie să reglementeze, pentru că altfel o măsură luată de un stat membru va conduce la  competitivitate diferită şi s-ar putea ajunge la probleme de concurenţă. Cred ca o reglementare a UE în acest sens ar ajuta mult mai mult piaţa unică şi pe noi ca stat mebru”, a declarat pentru ECONOMICA.NET ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

Amintim că în luna mai a acestui an, în urma unei întâlniri a Miniştrilor Agriculturii Membri ai Grupului de la Vişegrad, s-a discutat şi această problemă şi s-a cerut un răspuns din partea Comisiei Europene la întrebarea ‘cum funcţionează relaţia dintre producători şi hipermarketuri în fiecare stat membru?’. În acest context, s-a simţit nevoia elaborării unei scrisori comune în care fiecare stat a expus situaţia existentă.