Ultima decizie a BNR incită pieţele financiare. Previziunile de dobândă şi inflaţie se modifică. IRCC ar putea ajunge la 4% şi ROBOR la 5%

Decizia BNR din 9 februarie a surprins oarecum pieţele financiare. Deşi toată lumea se aştepta la continuarea pasului de majorare a dobânzii de 25 de puncte de bază, BNR a decis să crească dobânda cu 50 de puncte de bază. Este o creştere de dobândă mai accentuată care lasă loc să se înţeleagă că rata inflaţiei la finalul primului trimestru din 2022 va depăşi semnificativ nivelul de 10% şi totodată previziunea BNR pe inflaţie în 2022. Dar acest lucru se va vedea cu siguranţă în buletinul BNR din 11 februarie, în care se va prezenta raportul asupra inflaţiei emis de BNR.

Unii analişti și economişti şefi ai principalelor bănci din România consideră că vom avea un an cu dobânzi destul de greu de suportat, indiferent de previziunile emise cu privire la decizia băncii centrale din 9 februarie.

Astfel, Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, spune că „ne aşteptăm ca rata cheie să ajungă la nivelul de 3,50% până la finalul anului, cu rata la facilitatea de creditare (Lombard) la 4,50%, cea din urmă fiind în continuare principalul instrument de politică monetară în condiţiile unui control ferm al lichidităţii din partea băncii centrale”.

Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank, spune la rândul său: „decizia BNR este în linie cu ce ne aşteptam. Într-adevăr, revizuirea ascendentă a inflaţiei pe orizontul scurt de timp pare să fie semnificativă, vorbim despre o inflaţie de peste 10% în trimestrul al doilea. Astfel de cifre au potenţialul de a deteriora şi mai mult aşteptările inflaţioniste, prin urmare decizia Băncii Centrale de a mări pasul creşterilor de dobândă ne pare adecvată”, precizează Valentin Tătaru.

Tătaru arată că, în noile condiţii, „ne aşteptăm ca dobânda cheie să ajungă la 4,00% până la finalul anului, cu riscuri în continuare în sus. Aceasta ar înseamna un Robor la trei luni în intervalul 4,5-5,0% pe final de an, respectiv un IRCC in jur de 4,00% începând cu trimestrul al doilea din 2023. Având în vedere cifrele de inflatie pe care le aşteptăm pentru 2022, dobânzile vor rămâne în continuare semnificativ real negative, deci stimulative pentru economie”, arată Valentin Tătaru.

În buletinul său către investitori, Tătaru arată, înainte de şedinţa BNR că „închiderea anului 2021 la 8,2%, rată a inflației este la un maximumul ultimilor 10 ani și este probabil să crească și mai mult în lunile următoare. Inflația de bază a atins 4,7% și ar trebui să atingă un vârf în intervalul 5,5% – 6,0% în al doilea trimestru. O revenire a inflației de bază sau de bază la intervalul țintă de 1,5% – 3,5% al ​​BNR ar putea să nu aibă loc în următorii doi ani. Acum estimăm inflația medie în 2022 la 7,5%, cu sfârșitul anului la 6,0%”.

Prognoza de inflație mai mare încorporează o rată cheie de 3,50% până la sfârșitul lui 2022 și o rată terminală de 4,00% la începutul lui 2023, care va fi probabil cea mai scăzută din grupul CEE4 (Polonia, Ungaria, Cehia, România). Riscul este ca majorările ratelor să fie anticipate în 2022, arată raportul ING Bank.