Ultima oră. O mare economie europeană renunță la sistemul clasic cu pensii de stat. Va ajunge schimbarea și în România?

Tranziţia la un noul sistem de pensii în Olanda va intra într-o fază decisivă pe 1 ianuarie, când aproximativ 9,5 milioane de pensii vor începe să fie transferate către un model bazat pe conturi individuale, punând capăt marii „puşculiţe colective” de fonduri de pensii, o schimbare ce permite asumarea unui risc investiţional mai mare şi care a generat deja tensiuni, relatează miercuri EFE, citată de Agerpres.

Sistemul de pensii ocupaţionale olandez, cel mai mare din Uniunea Europeană şi cu active apropiate de două trilioane de euro, trece de la a promite certitudini la a accepta logica pieţei, într-o încercare de a-l face mai durabil pe termen lung într-o economie tot mai îmbătrânită.

Reforma nu afectează pensia de stat de bază (AOW), finanţată din taxe şi nelegată de salariu, nici planurile private individuale, ci pilonul central al sistemului olandez: pensiile administrate de fonduri sectoriale precum cel sanitar, de construcţii, de metalurgie sau administraţia publică, care concentrează cea mai mare parte a economiilor pentru pensie.

Până acum, aceste fonduri funcţionau ca un mare fond comun, de natură colectivă şi obligatorie în care cei mai tineri contribuiau la pensiile celor vârstnici, iar riscul investiţional rămânea limitat, cu promisiuni de pensie mai stabile, deşi adesea fără a compensa complet inflaţia.

Timp de decenii, acest sistem a funcţionat în felul următor: fondurile promiteau o pensie bazată pe salariu şi anii lucraţi şi investeau în obligaţiuni de stat şi derivate ale ratelor dobânzilor, însă anii de dobânzi scăzute şi îmbătrânirea populaţiei complică compensarea inflaţiei şi ameninţă cu reduceri.

Ca răspuns la această realitate, Olanda a aprobat o reformă, în vigoare din 2023 şi cu aplicare treptată până în 2028, care schimbă această schemă: patrimoniul fiecărui fond se împarte în „conturi individuale potenţiale”, iar valoarea pensiei depinde acum de contribuţiile personale şi de randamentul investiţiilor.

Schimbarea permite fondurilor să îşi asume mai multe riscuri investiţionale, cu o pondere mai mare a acţiunilor, a datoriei corporative sau a ipotecilor, deşi cu profiluri de risc diferite în funcţie de vârstă. Astfel, cei care se apropie mai mult de vârsta pensionării rămân relativ mai protejaţi.

Pe 1 ianuarie, primul mare grup de fonduri, care gestionează peste 500 de miliarde de euro, va trece la noul sistem şi va avea la dispoziţie un an pentru a-şi adapta portofoliile, a calcula distribuţia, a aplica creşteri iniţiale şi a aloca compensaţiile prevăzute. Alte fonduri, cum ar fi cel al funcţionarilor, ABP, vor începe tranziţia în 2027.

Pentru a corecta efectele încheierii solidarităţii intergeneraţionale vor exista compensaţii unice, destinate în special persoanelor cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani care, în vechiul sistem, au contribuit la pensiile generaţiilor mai în vârstă fără a beneficia ulterior de acel sprijin.

Această reformă nu este doar o chestiune internă. Olanda gestionează unul dintre cele mai mari volume de economii pentru pensii din lume şi orice schimbare în modul în care investeşte aceşti bani are efecte pe plan extern, în special pe pieţele europene de datorii, care se află într-un moment delicat.

Marile fonduri de pensii din Olanda erau cumpărători obişnuiţi de datorie publică pe termen foarte lung şi îşi vor reduce astfel de investiţii chiar în momentul în care ţările europene trebuie să atragă mai mulţi bani de pe pieţe pentru a finanţa cheltuielile viitoare.

Germania a anunţat o creştere a îndatorării sale pentru a stimula economia, în timp ce ţările a căror datorie este considerată cu risc mai mare, precum Italia şi Spania, ar putea fi favorizate dacă investitorii, în faţa schimbării olandeze, caută randamente pe alte pieţe.

Această tranziţie a generat acţiuni în justiţie. Organizaţii ale pensionarilor au dat în judecată săptămâna aceasta fondurile, considerând că îşi pierd drepturile de indexare acumulate la trecerea la noul sistem şi calificând această schimbare drept o „expropriere fără despăgubire”. Ele urmăresc ca acest caz să ajungă la Curtea de Justiţie a UE pentru ca aceasta să evalueze dacă sunt încălcate normele europene privind protecţia proprietăţii.

Există, de asemenea, îngrijorare printre lucrătorii care îşi schimbă locul de muncă sau îşi reduc programul înainte de tranziţie, deoarece ei pot pierde o parte sau chiar întreaga compensaţie.

Supervizorul sistemului, Banca Centrală din Ţările de Jos (DNB), evaluează planurile de tranziţie şi verifică dacă repartizarea activelor este echitabilă între pensionari şi lucrătorii activi, dar a avertizat deja asupra unor riscuri suplimentare, precum expunerea ridicată la acţiuni tehnologice legate de bula inteligenţei artificiale.

În luna iulie, aceste fonduri investiseră peste 150 de miliarde de euro în acţiuni din domeniul tehnologic, reprezentând 43% din portofoliul lor de acţiuni şi cu 50% mai mult comparativ cu 2020, cu o puternică concentrare pe companii americane.