Ultima rămăşiţă a flotei comerciale româneşti şi-a declarat falimentul

27 09. 2012
cargoul_drobeta_94249800

Acum trei ani, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) încă mai cerea 15 milioane de lei (3,5 milioane de  euro) pe pachetul majoritar de 70%  din acţiunile societăţii de transport maritim CNM Petromin (simbol bursier CNMP). Cu un an înainte ceruse 10 milioane de euro.

Petromin mai avea atunci 3 nave mici (un împingător şi două vrachiere, una în stare de conservare), după ce, la înfiinţarea din 1990, prin divizarea Navrom Constanţa, flota companiei consta în 89 de nave, printre care şi cele mai importante mineraliere ale ţării.

Navele Petromin au fost pierdute în urma ipotecării şi neachitarii creditelor, sau ca efect al unor contracte dubioase de asociere cu companii străine, urmând soarta Navrom şi Romline.

Acum doi ani Petromin mai avea participaţii la două subsidiare din Malta, Voineasa Shipping Ltd şi Fetesti Shipping Ltd, cu o valoare contabilă de circa 6 milioane de lei, terenuri de 2 miliane de lei, includiv cel aferent complexului turistic Dunărea, vile şi căsuţe în Saturn Mangalia şi spaţii comerciale în Constanţa, potrivit ultimului raport semestrial trimis la Bursă.

În 2004, 80 de persoane erau trimise în judecată în „dosarul Flota“, printre care şi primarul general de atunci al capitalei, Traian Basescu. Actualul preşedinte al României a şi rămas inlculpat în dosar, până acum, pentru că imunitatea conferită de funcţie a împiedicat derularea procedurii juridice.

Traian Băsescu a fost unul dintre miniştri transporturilor sub care afacerea Petromin a fost dizolvată. Pe listă s-au mai aflat alţi  doi miniştri ai transporturilor, Aurel Novac şi Paul Teodoru.

 

Scurt istoric

În 1989, flota comerciala maritimă românească însuma circa 300 de nave şi era administrată de o companie unică, Navrom Constanţa. În mai 1990, Navrom este divizată în trei entităţi: Navrom, Romline şi Petromin, aceasta din umră primind 89 de nave, în majoritate mineraliere.

În ianuarie 1991, Petromin devine societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, cu un capital social de peste 562 de milioane de lei, care, la cursul de atunci, valorau peste 9,3 milioane de dolari. Traian Băsescu era subsecretar de stat pentru transporturi navale în Ministerul Transporturilor condus de Doru Pană. Directorul Petromin era Călin Marinescu, zis „Şogunul”.

În condiţiile prăbuşirii contractelor, începe odiseea parteneriatelor străine care vor sfârşi cu pierderea navelor. Printre protagoniştii străini se numără firma norvegiană Klaveness.