Un eşec, 3 guverne şi progrese de 0% la proiecte prioritare UE de 4 miliarde euro, în 2012

Peste o treime dintre proiectele UE asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuţie de nici măcar jumătate de procent. Sunt şi lucrări pentru care gradul de realizare este indicat acum chiar în scădere faţă de începutul anului, potrivit datelor analizate de MEDIAFAX.
Adrian Ionescu - D, 15 iul. 2012, 13:34
Un  eşec, 3 guverne şi progrese de 0% la proiecte prioritare UE de 4 miliarde euro, în 2012

Analiza Mediafax reflectă evoluţia proiectelor pe parcursul primelor şase luni ale acestui an, în perioada mandatelor Guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta.

O evoluţie foarte slabă a fost înregistrată şi în primăvara acestui an, autorităţile justificând atunci situaţia prin faptul că lucrările nu au putut avansa din cauza iernii.

Lista proiectelor cu finanţare UE considerate ca prioritare de către Executivul român, în valoare totală de 14 miliarde euro, a fost convenită de Guvern cu oficialii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut, majoritatea fiind atunci la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%.

Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%, dacă termenul de finalizare nu expiră chiar în acest an. Conform calendarului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015.

Ultimele date privind evoluţia acestor proiecte în intervalul 31 decembrie 2011-30 iunie 2012 relevă însă că, pentru mai mult de o treime dintre proiecte, în valoare totală de aproape 4 miliarde euro, nu a fost înregistrat niciun progres, că ritmul de execuţie a fost foarte slab sau că situaţia chiar s-a înrăutăţit, fiind indicat acum un grad de realizare mai mic decât în urmă cu şase luni.

În categoria lucrărilor pentru care ritmul de execuţie a fost extrem de modest se află cele pentru reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţele:

– Braşov (o investiţie de 189 milioane euro, cu un ritm de execuţie care a avansat în primul semestru de la 5% la 6,93%),

– Arad (139 milioane euro, de la 0,62% la 3,15%), Dâmboviţa (140 milioane euro, de la 5,50% la 6,14%),

– Iaşi (141 milioane euro, de la 1,20% la 5,44%), Brăila (95 milioane euro, de la 1,50% la 2,79%),

– Ilfov (76 milioane euro, de la 2,32% la 7,25%), Alba (102 milioane euro, de la 6,68% la 8,53%),

– Buzău (99 milioane euro, de la 0% la 3,09%), Timiş (118 milioane euro, de la 0,01% la 0,14%),

– Covasna (86 milioane euro, de la 0,10% la 0,70%), Hunedoara-Valea Jiului (40 milioane euro, de la 4,20% la 7,86%),

– Neamţ (107 milioane euro, de la 0% la 1,47%), Sibiu (100 milioane euro, de la 0% la 0,30%),

– Mureş (110 milioane euro, de la 0% la 1,21%), Bihor (83 milioane euro, de la 2,50% la 3,57%),

– Prahova (162 milioane euro, de la 0% la 1,40%), Bacău (117 milioane euro, de la 0% la 1,09%) şi

– Galaţi (129 milioane euro, de la 0% la 0,17%), Dolj (150 milioane euro, de la 0% la 0,20%).

Rezultate slabe mai sunt consemnate atât pentru proiectele de realizare a unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţele:

– Mureş (45 milioane euro, de la 1,23% la 7,85%), Vrancea (36 milioane euro, de la 1,60% la 2.04%),

– Neamţ (33 milioane euro, de la 0,95% la 1,61%), Cluj (61 milioane euro, de la 0,09% la 0,42%),

– Sibiu (22 milioane euro, de la 2,12% la 4,45%), Covasna (24 milioane euro, de la 0,69% la 1,18%),

– Olt (31 milioane euro, de la 0,27% la 0,49%),

– Călăraşi (34 milioane euro, de la 0,34% la 0,39%), Sălaj (27 milioane euro, de la 3,11% la 3,25%),

– Bacău (36 milioane euro, de la 1,76% la 7,68%), Vaslui (32 milioane euro, de la 0,44% la 0,72%),

– cât şi pentru cele privind reabilitarea sitului poluat istoric – depozit deşeuri periculoase U.C.T. – Poşta Raţ, municipiul Turda (19 milioane euro, de la 0,03% la 1,50%), reabilitarea sistemului de termoficare în municipiile Iaşi (61 milioane euro, de la 1% la 1,12%), Timişoara (58 milioane euro, de la 0,66% la 6,84%), Râmnicu-Vâlcea (59 milioane euro, de la 0% la 0,91%) şi Focşani (35 milioane euro, de la 0% la 2,09%), varianta de ocolire Caracal (15 milioane euro, de la 2% la 5,34%), modernizarea DN 5 sectorul Bucureşti-Adunaţii Copăceni (48 milioane euro, de la 17,41% la 18%) şi reabilitarea spitalului judeţean de urgenţă Vâlcea (17 milioane euro, de la 3% la 5%).

Pentru alte proiecte nu a fost înregistrat absolut niciun progres de-a lungul a şase luni, categorie în care se află lucrările de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă în judeţele:

– Satu Mare (102 milioane euro, care rămân la un nivel de execuţie de 0%),

– Botoşani (102 milioane euro, rămâne la 0%),

– Vâlcea (98 milioane euro, rămâne la 0%),

– Argeş (20 milioane euro, rămâne la 0%),

– în municipiul Oradea (reabilitarea sistemului de termoficare 77 milioane euro, rămâne la 0,05%),

– construcţia variantelor de ocolire Săcuieni (15 milioane euro, rămâne la 0%) şi Carei (23 milioane euro, rămâne la 0%),

– reabilitarea podurilor şi tunelurilor de cale ferată la Sucursala Regională de Căi Ferate Constanţa (29 milioane euro, rămâne la 0%) şi de realizare a unui sistem informatic integrat pentru dosarul electronic de sănătate (38 milioane euro, rămâne la 1%).

Pentru alte proiecte însă, gradul de execuţie aferent sfârşitului lunii iunie, şi aşa extrem de slab, este chiar mai mic decât cel prezentat oficial la începutul anului. În această situaţie se află proiectele de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă în judeţul Bistriţa-Năsăud (83 milioane euro, gradul de execuţie scade de la 5,45% la 3,63%), pentru regiunea Constanţa şi Ialomiţa (192 milioane euro, de la 6,55% scade la 4,54%) şi în judeţul Suceava (119 milioane euro, de la 3,22% scade la 1,36%), precum şi de retehnologizare a sistemului de termoficare din municipiul Bacău (63 milioane euro, de la 8,90% scade la 8,13%).

La începutul acestei luni, reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE că au constatat că planul de măsuri prioritare pentru creşterea capacităţii de absorbţie de fonduri europene a eşuat, că autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare şi că administraţia este „paralizată” în actualul context naţional, se arată într-un document oficial.

Ca răspuns la aceste informaţii, Guvernul a transmis un comunicat în care minimalizează importanţa avertismentelor primite din partea Comisiei Europene, arătând că acestea reprezintă doar „o abordare generală” a Comisiei faţă de România privind implementarea Planului de absorbţie a fondurilor UE.

Te-ar mai putea interesa și
Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, aduce Radisson la Băile Felix: Investiție de 17 milioane de euro în singurul resort termal de 5 stele din țară
Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, aduce Radisson la Băile Felix: Investiție de 17 milioane de euro în ...
Winners First a semnat acordul de afiliere pentru Radisson Blu Resort & Spa, Felix, care va fi primul resort termal din România al brandului. După investiții de 17 milioane de euro, Lotus Therm......
Aronia Charlottenburg câștigă teren în Germania: sucurile BIO ale brandului românesc ajung în marile magazine
Aronia Charlottenburg câștigă teren în Germania: sucurile BIO ale brandului românesc ajung în marile magazine
Timișoara, octombrie 2026 — Aronia Charlottenburg deschide un nou capitol de creștere în Germania. Sucurile ecologice ...
Cel mai vândut produs de la IKEA: se cumpără 44 de milioane în fiecare an
Cel mai vândut produs de la IKEA: se cumpără 44 de milioane în fiecare an
Cu peste 44 de milioane de unități vândute anual, emblematica sacosă FRAKTA este cel mai bine vândut produs IKEA, a ...
Romsilva – Cât lemn a vândut direct către populaţie  Regia Naţională a Pădurilor
Romsilva – Cât lemn a vândut direct către populaţie Regia Naţională a Pădurilor
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a vândut direct populaţiei 1,24 milioane de metri cubi de lemn pentru foc, în ...