Un gigant ucrainean vine să prospecteze subsolul României după gaze de şist

Adaugă-ne ca sursă preferată

Compania ucraineană Vikoil, specializată în prospecţiuni subterane şi seismică 2D şi 3D şi-a înfiinţat o subsidiară în România, singura din străinătate, şi vizează afaceri în domeniul prospecţiunilor onshore şi offshore de hidrocarburi, gaze şi ţiţei, în principal din categoria celor neconvenţionale. Compania este deţinută de omul de afaceri Serghei Ushinskiy, are 300 de angajaţi şi a mai lucrat în Orientul Mijlociu, Rusia, Africa de Nord şi America Latina, mai ales în prospecţiuni pentru gaze de şist. Este una dintre cele mai mari companii de profil din Ucraina.

Vikoil are sediul central în Kiev, iar filiala din România are sediul în Bucureşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir şi este condusă de Vladimir Gryshanenko.

Patronul companiei ucrainiene este o necunoscută pentru piaţa din România. Nici măcar în Ucraina nu există relatări despre el. Singurele menţiuni se reduc la faptul că a înfiinţat Vikoil Ltd. în 2003.

În România, cel mai mare actor de pe piaţa de profil este compania Prospecţiuni S.A.  a omului de afaceri Ovidiu Tender.  Printre altele, acesta a fost angajat de americanii de la Chevron pentru a face explorări pe gaze de şist în perimetre din Vaslui şi Constanţa. Rezultatele acestor prospectări nu au fost încă publicate de Chevron.

Subiectul gazelor de şist a „explodat” în România în ultimii doi ani. Estimările Agenţiei Americane pentru Energie care poziţionau România printre tăţile europene cu cele mai mare rezerve au făcut ca mai multe firme să vină în România pentru a analiza potenţialul exploatărilor de gaze de şist iar Chevron să înceapă şi explorările. Pe de altă parte, mai multe ONG-uri, părţi din societatea civilă, dar şi politicieni, s-au exprimat împotriva fracturării hidraulice, metoda prin care se aduce gazul de şist la suprafaţă. Au existat şi proteste în stradă împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. În presa internaţională, s-a scris că o parte din proteste ar fi fost susţinute cu bani ruseşti, Rusia nefiind interesată ca România să dobândească resurse alternative de gaz şi astfel, să devină în totalitate independente energetic.