Un nou impas în negocierile dintre Iran şi marile puteri

Reprezentanţi ai aşa-numitului G5+1 /cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania/ au reuşit să evite o ruptură totală a procesului diplomatic acceptând organizarea unei noi reuniuni la nivel de experţi, la 3 iulie, la Istanbul.

Marja de manevră a viitoarei runde de discuţii s-a îngustat însă evident, după ce Iranul a respins pretenţiile celor şase mari puteri privind activitatea sa de îmbogăţire a uraniului, iar Occidentul, care bănuieşte Teheranul de intenţii militare nucleare ascunse sub masca unui program civil, nu-şi manifestă disponibilitata de a ridica sancţiunile antiiraniene.

Noua rundă de convorbiri de la Moscova a avut loc cu mai puţin de două săptămâni înaintea intrării în vigoare a unui embargou petrolier decis de Uniunea Europeană împotriva Iranului /1 iulie/, în timp ce SUA şi Israelul au evocat din nou posibilitatea unei intervenţii militare antiiraniene.

„Există o oarecare apropiere, însă continuarea negocierilor se va desfăşura în contextul unei noi escalade, generată de înăsprirea sancţiunilor” occidentale împotriva Teheranului, a declarat analistul politic Trita Parsi. „Iar acest lucru va face mai dificilă semnarea unui acord” între părţi privind controversatul dosar nuclear iranian, a adăugat el.

La tratativele de la Moscova, marile puteri şi-au reînnoit cererea adresată Teheranului de a opri îmbogăţirea uraniului 20%, de a proceda la un schimb între stocul de uraniu înalt îmbogăţit iranian cu combustibil nuclear necesar unor scopuri civile şi închiderea centralei subterane Fordo.

Iranul, care insistă pentru dreptul său de a deţine tehnologie atomică la vârf pentru scopuri paşnice, a cerut din nou posibilitatea de a crea uraniu înalt îmbogăţit. Marile puteri sunt de părere că Teheranul doreşte să producă uraniu îmbogăţit 90%.

Occidentul nu a cedat pretenţiilor Teheranului legate de abandonarea sancţiunilor privind exportul său de ţiţei.

În afara embargoului petrolier al UE, SUA vor aplica începând cu 28 iunie o seamă de restricţii comerciale împotriva ţărilor care achiziţionează petrol iranian.

În opinia lui Mark Hibbs de la Fondation Carnegie, unele ţări occidentale refuză să ridice sancţiunile impuse Teheranului atât timp cât Iranul nu este cel care face primul pas pe calea destinderii. „Însă Iranul nu este pregătit în acest sens”, motiv pentru care blocajul va continua, a conchis sursa citată de AFP.

Singurul rezultat palpabil al tratativelor de la Moscova este acordul privind organizarea unei reuniuni la nivel de experţi, la 3 iulie, la Istanbul, care ar putea fi urmată de întâlniri la nivel înalt.

„Continuarea acestor negocieri la nivel de experţi nu poate rezolva problema”, consideră analistul independent Mohammad Saleh Sedghian de la Centrul arab pentru studii iraniene. „Dacă discuţiile continuă la acelaşi nivel sau la un nivel scăzut, aşa cum s-a decis, ar urma să asistăm la convorbiri maraton sine die”, a adăugat acelaşi analist politic.

Se pare însă că inamicii Iranului recurg la metode mai subtile.

Conform Washington Post, virusul informatic Flame, conceput pentru a obţine informaţii privitoare la programul nuclear iranian, este o redutabilă armă informatică realizată de SUA şi Israel.

Occidentul se mulţumeşte deocamdată cu sancţiunile şi cu războiul informatic împotriva Iranului, „mult mai ieftine decât opţiunea militară, care ar reprezenta o greutate în plus pentru Statele Unite ale Americii, Israel şi pentru aliaţii occidentali ai acestora”, sintetizează Mohammad Saleh Sedghian.