Un nou tip de angajat intră în companii. Ce este „Angajatul Digital” creat de startup-ul lui Bogdan Putinică – Interviu

Bogdan Putinică, care anterior a ocupat funcția de manager general la Microsoft pentru regiunea EURA, a vorbit cu Economica.net despre modul în care AI-ul va schimba rolul conducerii unei companii, despre „Angajații Digitali” care pot prelua activități și procese concrete, dar și despre limitele pe care companiile trebuie să le impună acestor sisteme.

Startup-ul Outcome1.AI vrea să contribuie la suveranitatea tehnologică a Europei, și propune un mod diferit de utilizare a inteligenței artificiale în companii. Platforma introduce conceptul de „Angajat Digital”, un sistem AI configurat pentru un rol și administrat ca o capacitate operațională a companiei, cu obiective, acces la anumite sisteme, indicatori de performanță și limite de autoritate.

Putinică consideră că această abordare asupra rolului inteligenței artificiale schimbă întrebarea pe care companiile ar trebui să și-o pună atunci când introduc AI în activitate.

„Termenul de ”Angajat Digital” spre deosebire de ”instrument” schimbă întrebarea de la „ce știe să facă acest instrument?” la „pentru ce rol și pentru ce rezultat îi acordăm responsabilitate?”. Un instrument este folosit punctual și are nevoie de cineva care să îl opereze. Un Angajat Digital primește un rol definit, un set de activități, sisteme permise, indicatori de performanță, un manager și limite clare de autoritate”, spune acesta

Conceptul propus de Outcome1.AI pornește de la diferența dintre un instrument AI utilizat pentru o sarcină punctuală și un sistem care primește responsabilitatea operațională pentru un anumit proces. Angajatul Digital poate avea acces la aplicațiile companiei, poate păstra contextul proceselor și poate acționa în limitele stabilite, cu reguli de aprobare și mecanisme de escaladare către oameni.

„Dar metafora trebuie oprită la limita corectă: un Angajat Digital este un sistem AI, nu o persoană, și nu există un raport de muncă. Nu îi delegăm răspunderea morală sau juridică. Termenul descrie unitatea de capacitate pe care o cumpără compania și disciplina cu care trebuie administrată: rol, obiective, acces, supraveghere și rezultate măsurabile”.

 

Cum arată prima zi de lucru a unui Angajat Digital

Outcome1.AI are deja sisteme care au ajuns în producție, dar și proiecte aflate în pilot operațional sau în testare în mediul clientului.

Potrivit lui Bogdan Putinică, un antreprenor fără competențe tehnice poate începe procesul de integrare al unui angajat digital, însă recomandă ca un rol cu acces la ERP, bani sau date sensibile să fie lansat în mod responsabil de către profeșioniști.

”Trebuie definite activitățile, excepțiile, autoritatea, sistemele, datele și criteriile de acceptare. Unele roluri pornesc cu integrări standard și se configurează mai repede. Altele cer colaborarea echipei IT sau a furnizorului ERP. Timpul depinde de complexitatea reală, nu de cât de simplu arată demonstrația.

Nu plecăm nici de la promisiunea că un Angajat Digital „face munca mai multor oameni”. Calculăm economia față de procesul concret: ore consumate, volum neprocesat, timp de ciclu, erori, muncă refăcută și oportunități pierdute. Un procent universal de economisire ar fi marketing, nu analiză. Economia realistă se stabilește printr-o bază inițială și prin rezultate măsurate după o implementare limitată”, explică acesta.

Un exemplu dat de cofondatorul Outcome1.AI este procesarea facturilor furnizorilor. Un Angajat Digital poate prelua documentele, extrage informațiile, verifica furnizorul și eventualele duplicate, căuta comenzile sau documentele justificative și compara valorile.

”Prima zi de producție vine după configurarea rolului și validarea accesului, nu imediat după completarea unui formular”.

Dacă are permisiunile necesare, sistemul poate lucra în Microsoft 365, în arhiva de documente și în ERP-ul companiei, iar situațiile care depășesc autoritatea sa sunt trimise către angajații responsabili.

„La sfârșitul zilei livrează o coadă procesată: documente validate și înregistrate acolo unde are autoritate, excepții explicate și trimise persoanelor potrivite, plus evidența surselor și acțiunilor. Nu aprobă singur plăți sau situații neclare dacă acele decizii au fost rezervate unui om”.

De la chatbot la la „Angajat Digital”

Putinică face o distincție între Angajatul Digital și un agent AI obișnuit, primul fiind conceput ca un sistem operațional persistent, nu doar ca o componentă tehnică ce primește o sarcină și produce un rezultat.

„Un agent AI obișnuit este, de regulă, o componentă tehnică: primește un obiectiv, folosește câteva instrumente și produce un rezultat. Un Angajat Digital este un sistem operațional configurat pentru un rol și administrat în timp. El are o identitate în companie, un domeniu de responsabilitate, acces controlat la date și aplicații, memorie contextuală, fluxuri persistente, reguli de aprobare, indicatori și un traseu de escaladare”.

De exemplu, poate primi o factură, poate verifica documentele asociate, poate actualiza sistemul financiar, poate solicita aprobarea necesară și poate închide cazul cu dovezile atașate. Pe de altă parte, un chatbot poate explica ce ar trebui făcut sau poate redacta un răspuns.

”Nu menține automat starea întregului proces și nu are, prin simpla sa existență, autoritatea de a acționa în sistemele companiei”, mai spune cofondatorul.

Cine răspunde dacă AI-ul greșește

Odată cu atribuirea unui rol operațional, apare și problema responsabilității. Putinică subliniază că aceasta nu poate fi transferată sistemului AI, chiar dacă sistemul este cel care execută efectiv anumite acțiuni.

„Răspunderea nu este transferată unui sistem AI. Contractual, compania configurează rolul, oferă datele și instrucțiunile, menține supravegherea umană și rămâne responsabilă pentru deciziile pe care le ia pe baza rezultatelor.

Prevenția este mai importantă decât distribuirea culpei după incident. Limităm accesul, folosim praguri de aprobare și separarea atribuțiilor, testăm excepțiile și păstrăm loguri verificabile”, explică cofondatorul Outcome1.AI.

În aceeași logică, memoria unui Angajat Digital nu ar trebui să poată transforma automat orice observație sau corecție într-o regulă permanentă. Pentru ca un sistem să „învețe” într-o companie, schimbările trebuie să fie controlate și reversibile.

„Memoria nu ar trebui să transforme automat o observație într-o regulă. Învățarea utilă este aprobată, documentată, versionată și reversibilă. Astfel, o corecție poate opri repetarea erorii înainte ca aceasta să devină proces”, spune Putinică.

Ce modele de AI folosește

Outcome1.AI nu își construiește un model fundamental propriu și nici nu colaborează doar cu un singur furnizor. Platforma poate utiliza modele dezvoltate de companii diferite, iar alegerea modelului este făcută în funcție de rolul pentru care este folosit, nivelul de risc și cerințele implementării.

„Nu construim un model fundamental propriu și nu ne legăm produsul de un singur furnizor. Platforma are o interfață independentă de furnizor, prin care poate utiliza modele terțe precum GPT, Claude sau Gemini, în funcție de rol, risc și cerințele implementării”, afirmă Putinică.

În acest tip de model, avantajul competitiv al startupului nu ar trebui să fie confundat cu deținerea unui model mai performant decât cele dezvoltate de marile companii tehnologice. Putinică spune că un jucător precum Microsoft ar putea construi aproape orice funcție tehnică, însă diferența ar trebui să fie în produsul și serviciul construit în jurul acestor modele.

„Avantajul nostru nu este că Microsoft nu ar putea reproduce o anumită funcție tehnică. Un jucător de acea dimensiune poate construi aproape orice funcție. Diferența este ce alegem să construim și să operăm: un rol complet pentru IMM-uri europene, cu integrare în sistemele locale, memorie instituțională, limite de autoritate, trasabilitate și serviciu gestionat.

Modelele se vor schimba rapid. Contextul acumulat, disciplina operațională și densitatea de implementare într-o piață sunt mult mai greu de comprimat într-o simplă funcționalitate”, explică el.

Suveranitatea tehnologică a Europei

Outcome1.AI este dezvoltat pentru realitățile operaționale, lingvistice și de reglementare ale companiilor europene. Platforma a fost proiectată din start pentru cerințele stricte ale Uniunii Europene de protecție a datelor, securitate, conformitate și guvernanță responsabilă a AI, respectând prevederile GDPR și AI Act.

În opinia lui Putinică, ideea de tehnologie „construită în Europa” trebuie să se refere pe lângă locul în care este dezvoltat un model, la controlul pe care compania europeană îl păstrează asupra infrastructurii operaționale construite în jurul AI-ului.

„Construit în Europa” înseamnă că stratul de control rămâne compatibil cu realitatea europeană: rezidența și proprietatea datelor, transparența, drepturile de acces, limitele de autoritate, reglementările și posibilitatea de a schimba modelul sau furnizorul. Modelul este o componentă. Compania trebuie să-și păstreze contextul și controlul operațional”.

Această independență față de un singur furnizor are și o dimensiune mai largă, legată de suveranitatea tehnologică europeană. Întrebat despre ce riscă o companie europeană dacă își construiește întreaga forță de muncă digitală pe tehnologie americană, Putinică nu consideră că simplul fapt că un model AI este construit în Statele Unite reprezintă, în sine, o problemă.

„Riscul nu este simplul fapt că o componentă tehnologică vine din Statele Unite. Și noi folosim modele construite de furnizori globali. Riscul apare atunci când întreaga capacitate operațională a companiei depinde de un singur furnizor, iar datele, memoria, integrările și regulile de lucru nu mai sunt portabile sau controlabile”, spune Putinică.

În ceea ce privește impactul asupra locurilor de muncă și conducerii companiilor, Putinică nu consideră că AI-ul va prelua în următorii cinci ani rolul de CEO, ci le va modifica radical activitatea.

„În următorii cinci ani nu cred că AI-ul va înlocui legitim rolul de CEO. Îi va schimba radical activitatea și îi va oferi o capacitate mult mai mare de analiză și execuție. Dar răspunderea pentru direcție, capital, oameni, compromisuri și încrederea dintre companie și societate trebuie să rămână umană.”

De ce începe în România

Startup-ul pornește comercial din România, piață pe care Putinică o consideră un test important înaintea extinderii în alte țări europene. Potrivit acestuia, România are avantajul unei echipe care înțelege direct modul de lucru al companiilor locale, dar și dezavantajul unei adopții încă reduse a AI.

„Pentru că România este piața pe care o înțelegem direct și în care putem lucra foarte aproape de client. Aici cunoaștem modul în care antreprenorii iau decizii, sistemele locale, cerințele de conformitate și diferența dintre o demonstrație convingătoare și un proces care chiar funcționează într-o companie.

România este și un test exigent. Adopția AI este redusă, încrederea se câștigă greu, iar multe IMM-uri nu au echipe interne care să integreze și să opereze tehnologii complexe. Dacă putem face produsul suficient de clar, util și sigur aici, construim o disciplină de implementare relevantă și pentru alte piețe europene”, explică Putinică.

El spune că România este, astfel, mai degrabă un mediu în care produsul poate fi construit împreună cu utilizatorii decât o piață aleasă exclusiv după dimensiunea oportunității.

„Nu am ales România pentru că este cea mai mare oportunitate. Am ales-o pentru că este locul potrivit în care să construim produsul împreună cu operatorii reali, înainte de a scala comercial ceea ce încă trebuie învățat”, spune el.