Un ONG din Craiova cere perlamentarilor români şi europeni să se mobilizeze pentru a contracara “pericolul Kozlodui”

Iată integral scrisoare ARC, aşa cum a fost remisă redacţiei

“În calitate de reprezentant al României și, mai cu seamă, al intereselor cetățenilor români în  Parlamentul European, Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) vă solicită sprijinul în demersurile întreprinse pentru diminuarea riscurilor la care sunt expuși cetățenii României, în principal comunitățile din Oltenia, din cauza obiectivelor nucleare de la Kozlodui, aflate la numai 4 kilometri de granița cu țara noastră. Mai precis, facem referire la depozitul pentru deșeuri radioactive de 350.000 tone a cărui construcție a demarat în august 2017 la Radiana, lângă Kozlodui, dar și la prelungirea duratei de viață a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare, aflate în funcțiune deja de 30 de ani, pentru care extinderea licenței de operare a fost decisă fără consultarea României în context transfrontieră, conform prevederilor convenției Espoo.

            Asociația noastră s-a implicat în campanii de informare și conștientizare privind acest subiect, a formulat numeroase adrese către autoritățile publice locale și centrale și a transmis o plângere către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, finanțator al depozitului pentru deșeuri radioactive, care a demarat un proces de mediere între societatea civilă și compania bulgară. Mediatorii BERD au avut deja mai multe întâlniri cu societatea civilă craioveană și cu compania bulgară în cadrul evaluării, iar procedura este în derulare. De asemenea, ARC a transmis o petiție către Parlamentul European, aceasta fiind deja publicată pe site-ul instituției și urmând, în prezent, cursul procedural.

            Considerăm important să vă menționăm că date medicale recente puse la dispoziție de către șefa clinicii de de Oncopediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență din Craiova , Polixenia Stancu, relevă nu doar o creștere alarmantă a numărului de cazuri de cancer la copii în regiune, ci și apariția unor forme de cancer nespecifice vârstei și concentrarea acestora în proporție de 75% în zona sudică a Doljului, adică partea aflată în proximitatea obiectivelor nucleare.

            Informațiile de care dispunem ne îndreptățesc să credem că procedurile de consultare a populației în context transfrontalier conform legislației în vigoare (Convențiile Aarhus și Espoo) au fost pur formale, neasigurându-se participarea efectivă a publicului, conform prevederilor acestora, iar autoritățile române continuă să neglijeze problema în ciuda importanței sale majore și a îngrijorărilor crescânde ale populației. În 2015, în urma unei inițiative a societății civile din Craiova, au fost strânse peste 15000 de semnături pentru organizarea unui referendum local pe subiectul Kozlodui. Inițiativa a fost respinsă de Consiliul Local al Municipiului Craiova. Anul trecut, în cadrul unui miting organizat la data de 25 aprilie  împotriva obiectivelor de la Kozlodui de către mai multe ONG-uri din Craiova (ARC, Pro Democrația Craiova, Asociația Civică pentru Viață, Asociația C.R.O.N.O.), sute de craioveni au protestat și au solicitat implicarea autorităților și referendum local.

            Insistăm asupra necesității expunerii și tratării subiectului Kozlodui în context european în vederea stabilirii unor planuri de acțiune concrete privind relația transfrontieră, în condițiile în care tratatele internaționale precum Convenția ESPOO și Convenția Aarhus, ratificate și de România, prevăd dreptul comunităților potențial afectate să fie consultate, iar pericolul nuclear este o problemă care merită întreaga atenție a reprezentanților comunității noastre în Europa”

Bulgaria a pus în funcţiune prima unitate de la centrala nucleară Kozlodui în anul 1974. Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul Bulgariei şi Comunitatea Europeană în 1999, unităţile 1 şi 2 au fost deconectate de la sistemul energetic  pe 31 decembrie 2002, în timp ce unităţile 3 şi 4 – la data de 31 decembrie 2006. În prezent, centrala de la Kozlodui dispune de două reactoare tip VVER cu o capacitate de 1.000 MW fiecare, iar centrala este cel mai mare producător de electricitate din Bulgaria.