Un specialist cunoscut anunță: Pensia de stat va ajunge doar 30-35% din salariu. Cristian Pascu, BCR Pensii și APAPR, spune cum putem crește veniturile după pensionare
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/10/pensionari-630x420.jpg)
Românii riscă să aibă pensii publice tot mai mici în raport cu salariile pe care le-au avut în perioada activă. Pe fondul îmbătrânirii populației, al scăderii natalității și al reducerii numărului de contribuabili, sistemul public de pensii va fi supus unor presiuni tot mai mari. În acest context, Pilonul II și Pilonul III devin tot mai importante pentru siguranța financiară la bătrânețe. „Nu vorbim despre un risc de colaps al sistemului public, ci despre o scădere treptată a capacității statului de a asigura pensii mari pe termen lung”, explică Cristian Pascu, președinte-director general BCR Pensii.
În prezent, peste 8,5 milioane de români au conturi în Pilonul II, care a acumulat active de aproximativ 236 de miliarde de lei în aproape două decenii de funcționare. Câștigul net generat pentru participanți se apropie de 100 de miliarde de lei.
Citește și: Lege nouă pentru conturile de pensii a 8,5 milioane de români – Contribuţia la Pilonul 2, majorată de la 4,75% la 6% până în 2031. Este deja asumată de România (Pascu, APAPR)
Potrivit studiului CFA menționat de Cristian Pascu, dacă în prezent pensia publică înlocuiește aproximativ 47% din ultimul salariu, în următorii 25-30 de ani acest procent ar putea coborî la 30-35%. Asta înseamnă că viitorii pensionari vor avea nevoie de surse suplimentare de venit pentru a-și menține nivelul de trai.
„Nu vă bazați exclusiv pe pensia de stat”
Pilonul II va avea o contribuție tot mai importantă pentru generațiile care se vor pensiona în următorii 10-20 de ani. Perioadele mai lungi de contribuție vor permite acumularea unor sume mai mari, care vor completa pensia publică. Dar economisirea obligatorie nu este suficientă. Cristian Pascu atrage atenția asupra rolului Pilonului III, sistemul de pensii facultative, la care participă în prezent peste un milion de români. În economiile dezvoltate, veniturile de la bătrânețe provin din mai multe surse: pensia publică, pensiile private, contribuțiile angajatorilor și economiile personale.
România are încă o cultură redusă a economisirii pe termen lung, iar implicarea angajatorilor ar putea contribui la dezvoltarea sistemului. Un rol important l-ar putea avea și Pilonul IV, pensiile ocupaționale, finanțate de angajatori. Acestea pot deveni atât o sursă suplimentară de venit la pensionare, cât și un instrument prin care companiile își pot păstra angajații.
„Cu cât începem mai devreme să economisim, chiar și sume mici, cu atât efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung este mai puternic”, spune reprezentantul BCR Pensii.
Cum vor putea românii să încaseze banii din Pilonul II?
O altă schimbare importantă vizează plata pensiilor private. Noua Lege nr. 2/2026 introduce posibilitatea retragerii inițiale a până la 30% din suma acumulată, urmând ca restul banilor să fie plătiți în tranșe lunare, pe o perioadă de maximum opt ani. Legea prevede și posibilitatea unor pensii viagere. Potrivit lui Cristian Pascu, noile reguli urmăresc ca economiile acumulate să ofere un venit suplimentar pe o perioadă mai lungă, nu doar o sumă încasată integral la pensionare. Acesta apreciază că, deși mecanismul intră în vigoare la 5 ianuarie 2027, nu va deveni efectiv funcțional la această dată, ci numai după autorizarea de către ASF a primului fond de plată, ceea ce este estimat să se întâmple cel mai devreme în ultima parte a anului 2027.
O bătrânețe activă înseamnă și independență financiară
Oamenii trăiesc mai mult, dar longevitatea vine și cu cheltuieli mai mari pentru sănătate, prevenție, recuperare și îngrijire. Din acest motiv, pregătirea financiară pentru pensionare devine o parte importantă a discuției despre îmbătrânirea activă. „Nu vă bazați exclusiv pe pensia de stat. Construiți-vă din timp mai multe surse de venit pentru perioada pensionării. Pilonul II, Pilonul III și economiile sau investițiile personale trebuie privite ca părți ale aceleiași strategii de siguranță financiară pe termen lung”, este mesajul lui Cristian Pascu.
Președintele-director general al BCR Pensii va participa în calitate de speaker la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în perioada 24–25 noiembrie 2026, la București.
Cristian Pascu va lua parte la panelul „Silver Economy: puterea economică nevalorificată a Europei”, alături de reprezentanți ai sistemului financiar, ai administrației publice și ai mediului de afaceri. Congresul, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, va reuni experți români și internaționali pentru dezbateri despre longevitate, sănătate, pensii, economie, servicii sociale și politicile publice necesare unei societăți în care populația trăiește tot mai mult.
Fondurile de pensii au generat câștiguri substanțiale pentru cei 8,5 milioane de contributori
Fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%.
Totodată, Pilonul II a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung.
Pilonul 2 a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei.
Participanții contribuie în prezent cu 4,75% din salariul brut la sistemul de pensii administrate privat.