Un zăcământ românesc din care s-ar putea face litiu pentru bateriile auto așteaptă o finanțare de 400 de milioane de dolari. 200 de milioane le are deja

Legea UE privind materiile prime critice (CRMA), în vigoare din 2024, își propune ca, până în 2030, 10% din materiile strategice să provină din extracția internă din statele membre, 40% din prelucrare și 25% din reciclare, limitând în același timp dependența de o singură țară terță.

Pentru regiune, importanța nu rezidă atât în valoarea brută de 22,5 miliarde de dolari, cât în potențialul pe care îl poate debloca în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă, pe măsură ce proiectele avansează către faza de construcție.

Cnovec din Cehia, cel mai mare zăcământ de litiu din rocă dură din Europa, a primit până la 360 de milioane de dolari în sprijin de stat, în așteptarea aprobării finale, și este deținut în majoritate de CEZ.

Valea Rovinei din România, un important zăcământ de cupru-aur, explorează posibilitatea unei finanțări suplimentare de până la 400 de milioane de dolari, pe lângă o facilitate existentă de 200 de milioane de dolari. Privind în perspectivă, litiul poate consolida lanțul valoric al industriei auto și al bateriilor, în timp ce cuprul leagă investițiile miniere de rețelele electrice, de electrificare și de nevoile crescânde de energie ale centrelor de date.

În același timp, pe termen scurt, impactul ar trebui să se manifeste prin construcții, achiziții și cererea de forță de muncă. Pe termen lung, însă, o producție internă mai mare ar putea îmbunătăți substituirea importurilor, valoarea adăugată și capacitatea industrială. Deoarece majoritatea proiectelor se află încă în faza de pre-producție, intervalul de timp de la anunțarea investiției până la producție rămâne incert.

Cu toate acestea, având în vedere cele peste 160 de cereri (din UE și din afara UE) depuse în cadrul celei de-a doua runde de proiecte a CRMA, portofoliul de proiecte se extinde, iar rolul Europei Centrale și de Est în lanțul de aprovizionare cu materii prime al Europei devine din ce în ce mai important.

În stand-by

Compania canadiană Euro Sun Mining, care deține proiectul aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa, a semnat un memorandum de înțelegere pentru un credit de 400 de milioane de dolari. Banii ar urma să fie folosiți pentru dezvoltarea proiectului de la Rovina, care are un conținut de circa 217 tone de aur și circa 635.000 de tone de cupru.

CITEȘTE ȘI Infuzie uriașă de capital în cel mai mare proiect minier din România: 400 de milioane de dolari pentru mina de aur și cupru de la Rovina

Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara, declara în primăvara acestui an că proiectul de exploatare a zăcământului de la Rovina este blocat din cauza nearmonizării legislației naționale cu cea europeană.

„Zăcământul de la Bucureșcii Bradului, de la Rovina, a fost declarat de către Comisia Europeană ca fiind de interes european. Sunt 4,6 milioane de tone de minereu, din care 635.000 de tone de cupru, a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene (…) şi circa 300 de tone de aur. Dacă România și Guvernul ar fi capabili să dea drumul la această investiție, mai ales că este declarată de interes european, România ar putea să o ducă bine, doar să fim atenți cum calculăm redevența și tot ceea ce derivă din asta”, a spus președintele CJ Hunedoara, care este și președinte al filialei județene a PSD.

Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu pentru proiectul minier de la Rovina, iar fără acesta, compania minieră Euro Sun Mining nu poate exploata zăcământul. Compania nu a atacat această hotărâre și spune, în cel mai recent raport financiar, că lucrează la pregătirea unei noi documentații pentru obținerea unui aviz de mediu.