Unde se află România în clasamentul european al „sănătăţii” sectorului telecom – raport Kearney

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform analizei „European telecoms 2026: in need of a health boost”, realizată de către experţii Kearney, România a reuşit, alături de ţări precum Suedia, Franţa şi Portugalia, să transforme investiţiile în infrastructură în adopţie reală la nivelul locuinţelor – un factor diferenţiator esenţial într-un context european marcat de reţele de fibră sub-utilizate.

„România se remarcă printr-un grad ridicat de adopţie a fibrei optice raportat la nivelul de acoperire, un indicator specific pieţelor de telecomunicaţii mai sănătoase, care se reflectă şi într-un scor de satisfacţie a clienţilor aflat în top 3 la nivel european. (…) Cu toate acestea, această forţă la nivel de infrastructură nu se traduce încă într-o performanţă financiară solidă. România înregistrează unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ARPU (Average Revenue Per User, n.r.) din Europa, raportat la venitul locuinţelor, ceea ce limitează capacitatea operatorilor de a obţine randamente adecvate ale capitalului şi de a reinvesti într-un mod sustenabil. Raportul subliniază că România, alături de Danemarca, este un exemplu de piaţă în care cererea există, însă „customer value” nu este pe deplin activat”, se menţionează în raportul citat de scrie Agerpres.

La nivel general, consultanţii au identificat şapte direcţii prioritare de acţiune pentru refacerea sănătăţii sectorului telecom, printre care: accelerarea monetizării fibrei optice, recalibrarea strategiilor B2B ICT, integrarea de „customer value management” bazat pe Inteligenţă Artificială, transformarea radicală a costurilor, consolidarea rezilienţei reţelelor, integrarea responsabilă a conectivităţii prin satelit şi atragerea capitalului de tip private equity la scară largă.

„Pentru România, aceste şapte direcţii nu au o pondere egală. Sectorul local de telecomunicaţii porneşte de la o poziţie de forţă relativă în ceea ce priveşte infrastructura, dar se confruntă cu vulnerabilităţi structurale în crearea de valoare şi sustenabilitatea financiară. În consecinţă, priorităţile României sunt mai puţin legate de accelerarea extinderii reţelelor şi mai mult de extragerea valorii economice durabile din activele existente”, notează sursa citată.

În ceea ce priveşte situaţia la nivel european, deşi reţelele de telecomunicaţii au devenit esenţiale pentru economia digitală a Europei, starea generală de „sănătate” a sectorului s-a deteriorat.

Astfel, Indexul indică faptul că 70% din populaţie trăieşte în ţări cu un nivel al „sănătăţii” telecom sub media europeană, ceea ce pune în pericol competitivitatea digitală, adoptarea Inteligenţei Artificiale şi rezilienţa economică. În acest context, în ciuda investiţiilor semnificative, operatorii europeni se confruntă cu venituri stagnante, randamente în scădere şi un deficit de finanţare în creştere, estimat la 174 de miliarde de euro, până în anul 2030.

Studiul se bazează pe Kearney European Telecom Health Index, un instrument de referinţă cuprinzător care evaluează performanţa pieţelor de telecomunicaţii din 20 de ţări europene, în funcţie de cinci dimensiuni-cheie: performanţa financiară, capacitatea comercială, implementarea tehnologiilor, mediul de afaceri şi percepţia clienţilor.

Înfiinţată în anul 1926, Kearney este o firmă de consultanţă în management şi partener pentru trei sferturi dintre companiile din Fortune Global 500, dar şi pentru guverne din întreaga lume, cu o prezenţă în peste 40 de ţări.