România suspendă distribuţia unor medicamente în afara ţării ca să asigurăm consumul intern – proiect de ordin

Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de ordin prin care stabileşte lista medicamentelor (denumirilor comune internaţionale) a căror distribuţie în afara ţării noastre va fi suspendată pe o perioadă de şase luni, de la data intrării în vigoare a ordinului, ca răspuns la problema spinoasă a lipsei acestora din farmacii.

Antibioticele cu următoarele denumiri comune internaţionale – formele farmaceutice cu administrare orală – a căror distribuţie în afara României va fi suspendată pe o perioadă de şase luni pentru a asigura necesarul de medicamente pentru pacienţii români:

• AMOXICILLINUM;
  AMOXICILLINUM + ACIDUM CLAVULANICUM;
  AZITHROMYCINUM;
  CEFACLORUM;
  CEFALEXINUM;
  CEFIXIMUM;
  CEFPODOXIMUM;
  CEFUROXIMUM;
  CLARITHROMYCINUM;
  FOSFOMYCINUM;
  PHENOXYMETHYLPENICILLINUM;
  SULFAMETHOXAZOLUM + TRIMETHOPRIMUM;
  SULTAMICILLINUM.

Antitermicele pentru copii cu următoarele denumiri comune internaţionale şi forme farmaceutice, a căror distribuţie în afara României va fi suspendată pe o perioadă de şase luni pentru a asigura necesarul de medicamente pentru pacienţii români:

Denumire comună internaţională (DCI)

• IBUPROFENUM suspensie orală;
  PARACETAMOLUM suspensie orală;
  PARACETAMOLUM sirop.

Decizia guvernului de suspendare a distribuţiei în afara ţării a DCI antemenţionate nu vizează şi medicamentele fabricate de către producătorii cu sediul în România, inclusiv cele fabricate sub contract, precum şi medicamentele care tranzitează teritoriul României şi care sunt destinate altor pieţe din afara teritoriului României, se arată în proiectul de Ordin al MS, consultat de Economica.net.

Context

Ministerul Sănătăţii recunoaşte amploarea problemei discontinuităţii în aprovizionarea cu antibiotice şi cu soluţii pediatrice pe bază de ibuprofen şi paracetamol, semnalată de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România şi de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Avem discontinuităţi în aprovizionarea pieţei din România cu medicamentele care au următoarele denumiri comune internaţionale (DCI): Amoxicillinum, Amoxicillinum plus Acidum clavulanicum, Azithromycinum, Cefaclorum, Clarithromycinum, Cefalexinum, Cefiximum, Cefpodoximum, Cefuroximum, Fosfomycinum, Phenoxymethylpenicillinum, Sulfamethoxazolum plus trimethoprimum, Sultamicillinum, spune Ministerul Sănătăţii care citează datele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Aceste discontinuităţi temporare sau permanente se înregistrează inclusiv pe fondul motivelor de fabricaţie, cerere şi consum ridicat, întârzieri sau indisponibilitatea materiilor prime necesare formelor de ambalare, a substantelor active, dar şi (din n. red.) motive comerciale cauzate de creşterea preţurilor utilităților pe fondul crizei energetice şi, implicit, a tuturor componentelor de pe întreg lanţul de fabricaţie”, recunoaşte Ministerul Sănătăţii.

Cauzele discontinuităţii în aprovizionarea cu antibiotice şi antitermice pentru copii, indicate de MS mai sus, explicate succint în continuare:

„Pe fondul crizei cauzate de SARS-COV-2, dimensiunea geopolitică a discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente a devenit evidentă, remarcându-se astfel dependenţa Uniunii Europene de ţările terțe pentru producția de substanțe active (API) şi medicamente. Potrivit informaţiilor prezentate de Serviciul de cercetare al Parlamentului European, China este un producător major de materii prime-cheie, excipienţi şi substanţe active”, spune Ministerul Sănătăţii în referatul de aprobare a proiectului de ordin privind suspendarea a distribuţiei în afara României a unor antibiotice şi antitermice cu uz pediatric.

90% dintre substanţele active pentru medicamentele generice provin din India şi China. 80% dintre substanţele active şi excipienţii din medicamente şi 40% dintre medicamentele (produse finite) vândute în Europa provin din China şi din India. „Aceste două ţări produc 60% din paracetamolul din lume, 90% din penicilină și 50% din ibuprofen”, atrage atenţia Ministerul Sănătăţii.

Severitatea infecţiilor respiratorii după doi ani de pandemie

În ultimele săptămâni din 2022 circulaţia virusului respirator sinciţial (RSV) s-a intensificat în Uniunea Europeană, cu rate de transmitere în creştere în toate grupurile de populaţie. Sunt mai afectaţi de boala severă asociată cu RSV copiii sub cinci ani, în special sugarii sub şase luni, adulţii cu vârsta de 65 de ani şi peste, precum şi persoanele cu comorbidităţi, spune Ministerul Sănătăţii.

Mai mult, Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra incidenţei crescute a scarlatinei şi a infecţiei invazive cu streptococ de grup A în mai multe state europene, cei mai vulnerabili în fiind copiii sub 10 ani.

Consumul de soluţii pediatrice antipiretice a crescut exponenţial în ultimele luni din cauza sezonului sever de infecţii acute ale căilor respiratorii, ajungându-se în cazul produselor care conţin ibuprofen şi paracetamol la consum cu peste 50% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2021 şi chiar mai mare decât cel dinainte de pandemia de Covid-19, a semnalat PRIMER într-o luare de poziţie publicată de Economica.net în decembrie.

Economica.net a scris pe larg despre acest subiect în următoarele articole: