Ungaria, care cumpără petrol rusesc și condiționează semnarea embargoului de banii de la UE, primește banii. România nu primește nimic, deși riscă să rămână fără mult petrol dacă Putin reacționează dur la embargo

Ambițiosul plan RepowerEU, un set de măsuri de 300 de miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței de resursele energetice rusești are o prevedere foarte interesantă: vor fi alocați bani și pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a hidrocarburilor, dar doar pentru unele state.
Mihai Nicuţ - mie, 18 mai 2022, 18:29
Ungaria, care cumpără petrol rusesc și condiționează semnarea embargoului de banii de la UE, primește banii. România nu primește nimic, deși riscă să rămână fără mult petrol dacă Putin reacționează dur la embargo

„Dacă în majoritatea cazurilor, piaţa mondială permite o înlocuire rapidă şi eficientă, unele state membre sunt mai dependente de petrolul rusesc prin oleoducte” şi „sunt necesare investiţii specifice pentru a garanta securitatea petrolieră”, se arată în plan.

Executivul comunitar prevede alocări bugetare atât pentru transportul de petrol cât şi „investiţii specifice în reconfigurarea şi îmbunătăţirea rafinării de produse derivate din petrol”, potrivit unei știri EFE citate de Agerpres. Asta pentru că petrolul rusesc este mai greu ca alte tipuri de petrol, precum cel saudit, şi sunt ţări, cum e cazul Ungariei, cu rafinării pregătite pentru acest timp de ţiţei şi care au nevoie de „modificări tehnologice”. „Se estimează ca investiţiile totale pentru a garanta securitatea aprovizionării cu petrol să se ridice la 1,5-2 miliarde de euro”, arată CE în documentele prezentate.

Așadar, fonduri de până la 2 miliarde de euro ar putea lua calea Ungariei, Slovaciei și Cehiei, pentru a finanța inclusiv construirea de infrastructură alternativă de transport al petrolului, pe lângă upgradarea rafinăriilor din acele țări. Întâmplător sau nu, aceste țări, Ungaria foarte vocal, iar Slovacia mai puțin, au spus anterior că nu vor fi de acord cu un embargou petrolier asupra Rusiei, sugerând că nu vor avea pe unde să aducă alt petrol, din altă sursă, pentru necesarul rafinăriilor lor.

Tot o știre de azi arată și jocul interesant al Ungariei. Chiar în ziua în care se anunța RepowerEU, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a semnalat că, pentru a se putea desprinde de petrolul rusesc, ţara sa are nevoie de patru ani şi investiţii de 750 milioane de euro, o cifră mult inferioară celei de 18 miliarde euro la cât a evaluat, tot el, costul transformării structurii energetice a Ungariei, cu doar două zile în urmă. „Diversificarea aprovizionării (prin oleoductul Adria) va necesita o investiţie de 200 milioane de euro, în timp ce transformarea capacităţii de rafinare va presupune un cost de 550 milioane de euro”, a explicat ministrul în Comisia Economică din Parlamentul ungar. Această sumă este mult inferioară celei pe care chiar Szijjarto o avansase luni. „Comisia Europeană (CE) a creat o problemă şi ungurii speră să ofere şi o soluţie pentru finanţarea acestor investiţii, pentru compensarea creşterii preţurilor şi modernizarea sectorului energetic din Ungaria, cu o valoare totală de 15-18 miliarde de euro”, a spus el luni.

Care e problema noastră

Într-adevăr, unica rafinărie din Ungaria este conectată direct la petrolul rusesc care vine prin conducta Drujba (Prietenia). La fel, există o dependență foarte mare a rafinăriilor din Cehia și Slovacia, din același motiv, după cum puteți vedea pe harta de mai jos (cu verde)

Deci de ce am avea noi o problemă?  Citiți mai departe.

Chiar dacă România importă 70% din necesarul său de țiței și are pe teritoriul său o rafinărie deținută de o companie din Rusia, Rusia nu este prima sursă de import. Potrivit datelor statistice, în 2020 (an marcat de pandemie, care a condus la o reducere a consumului), Kazahstanul a fost (și a rămas, de atunci) cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, cu 51% din cantităţile importate, petrol care este consumat, evident, în cea mai mare parte de rafinăria,  Petromidia. Abia apoi vine rândul Rusiei, de unde vine circa o treime din importul de petrol.

Toate importurile de țiței și de produse rafinate ale României se fac exclusiv pe cale maritimă (nu și prin conductă, pentru că nu suntem legați la niciuna, a exista un proiect vechi de 20 de ani, Constanța-Trieste, care nu s-a mai realizat). Vasele descarcă petrolul pe coasta Mării Negre, la terminalele din Constanța (Oil Terminal) și Midia (Rompetrol).

Problema noastră este că Rompetrol  aduce țițeiul pentru rafinăria Petromidia folosind două petroliere care traversează încontinuu Marea Neagră, între Midia și portul rusesc Novorosiisk. Terminalul marin din Novorossisk este capătul vestic al unei mari conducte de petrol, prin care se transportă peste 2% din țițeiul mondial. Conducta, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), cu o lungime de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.

Prin CPC ajunge marea parte a țițeiului kazah spre piețele occidentale și, din câte știm, tot de la Novorosiisk ajunge și petrol pentru rafinăria Lukoil din România.

Așadar, dacă rușii ar dori să retalieze la embargoul petrolier al UE, atunci când acesta va fi impus ar putea prelua controlul asupra terminalului și, la limită, l-ar putea închide, privând de țiței cea mai mare rafinărie din zona noastră, și nu numai. Într-o situație asemănătoare s-at putea găsi și Bulgaria. Întâmplător sau nu, din cauza unei furtuni la Novorosiisk care a cauzat avarii, două dintre cele trei terminale la care se alimentau petroliere au fost oprite temporar în martie, la o lună după începutul războiului, iar reprezentanții companiilor occidentale care sunt acționari la CPC nu au putut face propriile inspecții pentru a confirma avariile

România a cerut ceva?

Așadar, UE alocă bani pentru Ungaria, care cumpără petrol rusesc (probabil și cu discount, dar nu există date care să confirme asta) și a anunțat clar că va cumpăra și în continuare, ca să își construiască o conductă nouă care să se lege la cele existente în Europa pentru a aduce petrol din altă sursă. Nu am auzit însă ca România care, repetăm, primește majoritatea petrolului dintr-un port rusesc, să fi cerut ceva, pentru a dezvolta o infrastructură de back-up la situația în care Putin pur și simplu ar opri încărcarea în portul din țara pe care o conduce. Sau eventuale ajutoare pentru a se compensa costurile mult mai mari de transport pe care companiile românești le vor vor avea cu siguranță în acel scenariu.

Iar România sprijină embargoul petrolier, oficial și nu știm să fi solicitat ceva suplimentar Comisiei. “România este solidară cu decizia Comisiei Europene privind petrolul rusesc şi nu se pune problema să fim nepregătiţi, a declarat luna trecută ministrul Energiei, Virgil Popescu, subliniind că România importă 70% din ţiţeiul consumat, din care 30% este ţiţei rusesc.

„Gândiţi-vă că se discută de foarte mult timp de acest lucru. Noi am discutat de foarte mult timp cu companiile din România care rafinează, care deţin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Aţi văzut cred că şi o declaraţie, în urmă cu 2-3 săptămâni, a celor de la OMV Petrom şi a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja şi iau în calcul achiziţia de petrol din alte surse decât Federaţia Rusă. Este vorba nu de un embargo, e vorba de phase out al ţiţeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie sau, de asemenea, cu 2 luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, benzina şi motorina. România este solidară, este un stat membru, susţine decizia Comisiei Europene. Nu se pune problema să nu fim pregătiţi sau să ne ia pe nepregătite”, a spus Popescu.

Petrom a anunțat că nu mai cumpără petrol rusesc, dar a anunțat că achiziția de petrol din alte surse este mai costisitoare. Efectul se vede inclusiv în prețul carburantului.

 

Te-ar mai putea interesa și
Vodafone lansează platforma EasyTech cu noi game de produse IoT și gadgeturi, iar clienții vor beneficia și de servicii precum buyback sau plata în rate
Vodafone lansează platforma EasyTech cu noi game de produse IoT și gadgeturi, iar clienții vor beneficia și de servicii ...
Vodafone lansează platforma comercială EasyTech, care aduce o gamă extinsă de produse atât în magazinul online, cât și în magazinele fizice, cu noi dispozitive, de la electronice și......
România se grăbește să stocheze gaze. Jumătate din producția internă de acum se înmagazinează
România se grăbește să stocheze gaze. Jumătate din producția internă de acum se înmagazinează
Astăzi, se înmagazinează pentru iarnă jumătate din producția internă de gaze a țării, în condițiile în care gradul ...
O nouă creştere, noi recorduri pentru ROBOR – 5.07.2022
O nouă creştere, noi recorduri pentru ROBOR – 5.07.2022
ROBOR creşte şi marţi, 5 iulie 2022, şi atinge noi recorduri.
CFR Călători, despre căldura din trenuri: Instalațiile de climatizare nu mai pot funcționa optim la peste 35°C
CFR Călători, despre căldura din trenuri: Instalațiile de climatizare nu mai pot funcționa optim la peste 35°C
CFR Călători a anunțat marți că instalațiile de climatizare din trenuri nu mai pot atinge valorile de regim optim de ...