Ungaria, în pole position pentru prima majorare de dobândă din UE

Ţara vecină Cehia era considerată de analişti drept cea mai probabilă candidată la majorarea costului creditului însă viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Barnabas Virag, a declarat luni că majorarea preţurilor va fi contracarată de înăsprirea politicii monetare încă de luna viitoare. Potrivit lui Virag, NBH ar trebui să ia în discuţie majorarea dobânzii de referinţă în luna iunie, în cadru unui ciclu de înăsprire a politicii monetare derulat în mai multe etape. Însă chiar şi în eventualitatea unei majorări de dobândă, programul de relaxare cantitativă demarat de NBH va continua şi va fi redus doar gradual, a mai spus Barnabas Virag.

„Riscurile inflaţioniste au crescut fără îndoială. Banca centrală vrea să răspundă riscurilor de inflaţie via dobânda de referinţă”, a spus Barnabas Virag la un briefing de presă organizat la Budapesta.

Discuţiile cu privire la majorarea costului creditului în zona de est a blocului comunitar vin într-un moment în care marile bănci centrale ale lumii anunţă că vor menţine o politică monetară relaxată pe fondul unei creşteri a inflaţiei pe care o consideră ca fiind un fenomen temporar, scrie Agerpres.

Comentariile lui Barnabas Virag reprezintă o modificare a unei politici de expectativă adoptată de oficialii ungari cu privire la inflaţie. Aceasta după ce în luna aprilie preţurile de consum au crescut cu 5,1% în Ungaria, cel mai puternic ritm de creştere din UE depăşind nivelul maxim prognozat anterior de Banca Naţională.

Ultima dată când Ungaria a majorat costul creditului a fost în luna septembrie a anului trecut, când rata la depozitele pentru o săptămână a fost urcată la 0,75%, cu 15 puncte de bază peste nivelul de referinţă. Deşi Barnabas Virag nu a spus luni cu cât de mult va fi majorată dobânda de referinţă de data aceasta, acesta a apreciat că este nevoie de o majorare care să aibă un impact eficient asupra pieţei activelor.

Ca reacţie la declaraţiile oficialului NBH, randamentele la obligaţiunile guvernamentale în forinţi au crescut iar cursul de schimb al monedei ungar s-a apreciat cu 0,7% în raport cu euro, până la 352,64 forinţi, cel mai puternic avans înregistrat după luna decembrie.

Costurile cu datoriile guvernamentale au crescut în pofida achiziţiilor de obligaţiuni în valoare de 2.100 de miliarde forinţi (7,2 miliarde de dolari) efectuate de Banca Naţională. Virag a spus că volumul programului de relaxare cantitativă ar putea fi majorat de la nivelul actual de 60 de miliarde de forinţi pe săptămână, dacă va fi nevoie. „Programul nostru de achiziţii de titluri de stat este cel mai eficient instrument de stabilizare a curbei randamentelor. De acea eliminarea acestui program necesită o prudenţă extraordinară pentru a menţine stabilitatea pieţei”, a spus Barnabas Virag.

În România, Banca Naţională a decis, săptămâna trecută, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. În paralel, BNR se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei IPC să se înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare pentru a atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat de BNR.