Ungaria – Lege nouă anti-corupţie, adoptată de parlament. Ce prevede

Adaugă-ne ca sursă preferată

UE a anunţat la sfârşitul lui mai că va debloca finanţarea pentru Ungaria, îngheţată din cauza nerespectării statului de drept sub precedentul guvern de la Budapesta, condus de Viktor Orban din 2010 până la înfrângerea în alegerile de anul acesta, scrie Agerpres.

Condiţia pusă de Bruxelles a fost ca noul executiv să implementeze reforme pentru combaterea corupţiei şi refacerea statului de drept în Ungaria.

Tisza, partidul lui Magyar, dispune de o majoritate parlamentară de două treimi şi a impus fără dificultăţi noul act normativ, care extinde atribuţiile juridice ale Autorităţii pentru Integritate – structură anticorupţie înfiinţată în 2022 în cadrul unui alt pachet de reforme impus de Uniunea Europeană, dar rămasă practic o formă fără fond.

Conform noilor prevederi legale, Autoritatea va controla declaraţiile de avere, va putea ordona justiţiei efectuarea unor anchete anticorupţie şi va putea suspenda procedurile de achiziţii publice pentru a proteja fondurile europene.

Legea stipulează şi cerinţe mai stricte de transparenţă a structurii proprietăţii fondurilor de investiţii.

Sunt dizolvate fundaţiile de management al activelor de interes public, cunoscute sub acronimul KEKVA; statul recuperează activele transferate către acestea sub guvernarea Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro.

Se vor aplica reguli mai stricte şi pentru declaraţiile de avere anuale ale responsabililor politici, fiind sancţionate penal omisiunile intenţionate.

Fondurile europene blocate în cadrul mai multor proceduri împotriva politicilor lui Orban – în special a celor privind minorităţile sexuale, azilanţii şi conflictele de interese – reprezintă potrivit lui Magyar circa 13% din bugetul Ungariei şi vor permite relansarea economiei.

Finanţarea ar putea fi accesată chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni.

Parlamentul ungar mai trebuie să legifereze şi o reformă a mass media, în bună măsură subvenţionate şi – potrivit criticilor – transformate de Orban în mijloace de propagandă.

Vor fi înfiinţate o televiziune şi un post de radio pe baza organizaţiilor audiovizuale de stat existente, iar agenţia de presă MTI va redeveni o entitate separată non-profit. Bugetul lor va fi stabilit de parlament, iar totalul ar urma să fie sub cele 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. Directorii actuali vor fi destituiţi; ministrul culturii, Zoltan Tarr, va asigura interimatul la conducere până la desemnarea unor noi şefi pe bază de concurs.

Procedura parlamentară accelerată aplicată pentru aceste legi este însă considerată de contestatari comparabilă cu practicile guvernului anterior. Deputaţii au votat luni o modificare a regulilor de procedură, eliminând temporar, până la sfârşitul anului, limitele pentru dezbaterile de urgenţă şi pentru procedurile excepţionale.