Ungaria ne concurează puternic porcul de Mangalița cu hibrizi mai ieftini. La cât a ajuns importul de carne de porc din consumul românilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

În prezent, acoperirea consumului de carne de porc din producția internă este de 45 %, România fiind dependentă de importuri în proporție de peste 50%, se arată într-un document al Ministerului Agriculturii.

Dincolo de producția industrială, statul a încurajat în ultimii ani și crescătorii raselor Bazna și Mangalița, două rase tradiționale recunoscute pentru gust și calitate, dar aceștia spun că sunt concurați neloial de importurile din Ungaria, iar procedurile sunt greoaie, astfel că le este foarte greu să-și crească suficient producția pentru a vinde la scară mai mare.

„Avem o mare problemă cu importurile din Ungaria de unde vine carne hibrid, Mangalița cu Duroc, și care este etichetată ca fiind doar carne de Mangalița. Legislația lor permite acest lucru, ceea ce înseamnă că în magazinele și în restaurantele din România intră marfă hibrid la prețuri cu 40% mai mici decât putem noi oferi. De asemenea, această carne din Ungaria, fiind rezultat al unei încrucișări, are și un aspect comercial foare plăcut”, a explicat pentru Economica  Cleja Ioan, președinte consiliu director al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna.

Potrivit acestuia, costurile mai mici ale fermierilor din Ungaria se explică prin faptul că, prin  amestecarea raselor, porcii ajung la 150 de kg cu nouă luni mai repede.

Din datele Asociației, în România sunt înregistrați cu acte care să le ateste puritatea rasei în jur de 7-800 de porci Bazna și în jur de 2.500-3.500 de Mangalița. Per total însă, fără certificate, fermierii cresc de ordinul zecilor de mii, mai ales pentru autoconsum.

„România are un valoros patrimoniu genetic reprezentat de rasele de porci Bazna și Mangalița, care se pretează la creștere extensivă și care pot asigura materia primă pentru produsele ecologice și tradiționale. Pe de altă parte, preferințele consumatorilor români pentru produsele ecologice și tradiționale sunt într-o continuă creștere”, potrivit unui document al Ministerului Agriculturii care vrea să încurajeze producția de carne de porc din cele două rase prin subvenții de 2.300 de lei/scroafă/an.

Potrivit unui proiect de act normativ, crescătorii ar putea accesa acești bani doar dacă vînd cel puțin patru produși per an, per scroafă, la o greutate de minimum 8 kg/cap și dacă îndeplinesc anumite  condiții de eligibilitate.

„România are un potențial de producție de aproximativ 100.000 de porci pe an, adică în jur de 15 milioane de kilograme. Avem însă această problemă a importurilor neloiale dar și cu procedurile care sunt greoaie”, a mai spus Cleja, potrivit căruia fermierii români merg pentru testele de genotipare în afara țării, pentru că în România sunt mult mai scupe.

De asemenea, potrivit acestuia, fermierii locali nu exportă carne de Bazna sau Magalița din cauza dificultăților birocratice.