Ungaria și Bulgaria sunt singurele state UE care au aderat până acum la Consiliul pentru Pace al lui Trump

22 01. 2026
Orban și Trump

Casa Albă a publicat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Carte. Dintr-o eroare, pe listă se regăseşte dintre ţările UE şi Belgia. Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acelui consiliu şi că prezenţa Belgiei pe acea listă survine unei greşeli a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus. Mai mult, premierul belgian Bart de Wever i-a transmis indirect lui Trump într-un discurs că „demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”.

Pe respectiva listă publicată de Casa Albă mai regăsim Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan.

Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitaţii. Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat.

Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume.

Textul Cartei critică direct „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la „curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea „necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente”. De altfel, un motiv al reticenţei manifestate de majoritatea liderilor faţă de acest consiliu este că pare să fie gândit de Trump ca un substitut al ONU.