Unicredit: Nu favorizăm creditarea în valută, dar este o cerinţă a pieţei

Economica.net
12 06. 2013
euro_bani_82563700

„Nu favorizăm creditarea în valută, venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Ecartul este mare şi sunt clienţi care nu pot suporta acel cost”, a spus Radu la ZF Bankers Summit 2013.

Oficialul UniCredit a explicat că nu se referă la ecartul dintre dobânzile pasive şi active pe cele două valute, sau la marja aplicată de bănci, ci la ecartul între referinţa la euro şi referinţa la lei.

România are cea mai înaltă dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în timp ce rata de referinţă a Băncii Centrale Europene (autoritatea monetară din zona euro) se situează la 0,5% pe an.

Răsvan Radu spune că creditarea nu este oprită şi trebuie anallizat de la bancă la bancă, întrucât există bănci care nu mai pot credita şi atrag resurse pentru acoperirea creditelor din sold, bănci care stau bine şi nu vor să se expună şi bănci care vor să crească.

„În zona companiilor mici am crescut anul trecut cu 50%, la companii medii cu 16%. Acolo unde a fost cerere am fost prezenţi să onorăm cererea. La persoane fizice, unde nu a fost cerere, am achiziţionat portofoliu de la RBS pentru a ne creşte prezenţa (…) Piaţa nu oferă oportunităţi de creştere. Anul acesta oportunităţile oferite de piaţă sunt mai mici decât anul trecut”, a spus Răsvan Radu.

Pentru acest an, oficialul UniCredit Ţiriac a arătat că intenţionează o creştere semnificativă pe leasing operaţional, pornind de la baza mare de clienţi corporate pe care banca o deţine. Potrivit lui Radu, UniCredit are o cotă de piaţă de peste 10% pe companii.

„Nu vrem să achiziţionăm corporate pentru că în zona asta stăm bine, cu o cotă de piaţă de peste 10%. Avem clienţii pe care-i dorim. Deci ne interesează achiziţia punctuală de clienţi, nu a unor portofolii”, a precizat Răsvan Radu.

Întrebat care ar fi soluţia pentru rata înaltă de neperformanţă din sistemul bancar, preşedintele UniCredit Ţiriac a arătat că nu crede într-un AVAB privat, arătând că este nvoie ca economia să crească din nou, să existe investiţii şi proiecte de infrastructură.

„Noi nu putem face mai mult, am crescut foarte mult participarea la poriecte europene. Există limiări. Ne-am afirmat repetat dorinţa de implicare îm analiza proiectelor depuse (…) Cred că pe partea de evaluare a proiectelor putem aduce valoare adăugată. Sunt multe proiecte care se aprobă, dar nu se califică pentru finanţarea bancară”, a mai spus Radu.