UniCredit: Serbia şi Ucraina au nevoie de FMI în lunile următoare; ar putea urma Slovenia şi Croaţia

Economica.net
09 10. 2013
unicredit_42863400_94386700_14292800

Ucraina ar putea încheia un acord cu FMI până în martie, întrucât acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, reducerile de cheltuieli bugetare şi introducerea unui curs de schimb flexibil sporesc şansele actualului preşedinte, Viktor Ianukovici, de a fi reales, a declarat Gillian Edgeworth, economist la UniCredit Londra, transmite Bloomberg.

Consolidarea bugetară necesară Serbiei pentru o înţelegere cu Fondul ar putea fi amânată de probabilitatea organizării de alegeri la începutul anului următor, a spus Edgeworth.

Ucraina trebuie să-şi corecteze rapid dezechilibrele economice, întrucât deficitul bugetar ar putea depăşi 6,5% în acest an, în timp ce deficitul de cont curent s-ar putea situa la 8%, estimează Banca Mondială. Guvernul sârb a anunţat, marţi, măsuri pentru a aduce sub control deficitul şi datoria publică până în 2017, după ce negocierile cu FMI au fost întrerupte în mai.

„Schimbările politicilor adoptate de Ucraina şi Serbia au multe asemănări. (…) Ambele ţări au unele dintre cele mai ridicate deficite bugetar şi de cont curent din lume, în contextul creşterii structurale slabe şi flexibilităţii monetare insuficiente”, a spus Edgeworth, economist şef al UniCredit pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Rezervele valutare ale Ucrainei acoperă 3,3 luni de importuri şi 65% din datoria pe termen scurt, în timp ce cheltuielile statului sârb au crescut cu 5 puncte procentuale în perioada 2008-2012, la 50% din PIB.

În aceste situaţii, cele două ţări au dificultăţi să atragă finanţare din altă parte decât FMI, notează UniCredit.

Acordurile cu Fondul au contribuit la stabilitatea financiară a României şi Poloniei, inclusiv în perioada iulie-august, când investitorii au retras fonduri de pe pieţele emergente, notează banca. Încercările Ucrainei şi Serbiei de a obţine împrumuturi de la China, respectiv Emiratele Arabe Unite, nu vor furniza o soluţie pe termen lung pentru niciuna dintre cele două ţări, afirmă Edgeworth.

Slovenia şi Croaţia „au de asemenea nevoie de o ancoră externă”, întrucât deficitele bugetare se află sub ţintele autorităţilor, iar Croaţia are chiar probleme să revină pe creştere economică, a adăugat economistul UniCredit.