Uniunea Europeană a instituit sancțiuni împotriva a opt oficiali militari iranieni

Decizia de a impune îngheţarea activelor şi interdicţii de viză, care intră în vigoare imediat odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE, intervine într-un moment sensibil, în contextul în care diplomaţia europeană încearcă o mediere în eforturile de relansare a acordului asupra programului nuclear iranian semnat în 2015 între marile puteri şi Teheran.

UE a decis să prelungească până la 13 aprilie 2022 măsurile restrictive impuse din 2011 drept răspuns la gravele încălcări ale drepturilor omului în Iran şi a adăugat luni „opt persoane şi trei entităţi la această listă de sancţiuni din cauza rolului lor în răspunsul violent la manifestaţiile din noiembrie 2019 din Iran”, precizează comunicatul.

Lista cuprinde acum în total 89 de persoane şi patru entităţi. Cele opt persoane incluse pe listă sunt comandanţi ai miliţiilor, poliţiei, forţelor speciale iraniene şi fostul director al închisorii din Evin. Cele trei entităţi sunt penitenciarele din Evin, Fashafouyeh şi Rajaee Shah, potrivit comunicatului.

Cea mai importantă persoană inclusă pe lista neagră a UE este Hossein Salami (foto), şeful Gardienilor Revoluţiei, cea mai puternică şi mai bine înarmată forţă de securitate din Republica Islamică.

Citește și: Accident la o instalaţie nucleară din Iran. Nu sunt victime (economica.net)

„Hossein Salami a luat parte la sesiunile care au dus la ordinele de a utiliza forţa letală pentru a suprima protestele din noiembrie 2019. Hossein Salami este de aceea responsabil pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran”, se menţionează în comunicatul UE.

Sancţiunile constau în interdicţie de călătorie şi îngheţarea activelor. UE interzice de altfel exportul către Iran al unor echipamente susceptibile să fie utilizate în scopurile reprimării interne şi de supraveghere a telecomunicaţiilor.

În plus, cetăţenii şi companiile din UE nu pot pune fonduri la dispoziţia unor persoane şi entităţi care figurează pe listă.

Citește și: Iranul a pus în funcțiune noi instalații de îmbogățire a uraniului (economica.net)

În jur de 1.500 de persoane au fost ucise în timpul celor nici două săptămâni de proteste care au început pe 15 noiembrie 2019, potrivit unui bilanţ întocmit de Reuters plecând de la informaţiile furnizate de trei oficiali care lucrau în Ministerul de Interne la momentul respectiv. ONU a evaluat bilanţul morţilor la cel puţin 304.