Uniunea Europeană vrea să aibă o listă neagră care să sancţioneze corupţia de oriunde în lume

”Noi trimitem un mesaj clar: UE nu este deschisă celor care se dedau la corupţie, indiferent unde se produce ea”, a subliniat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

”Corupţia poate ameninţa pacea şi securitatea internaţională, poate alimenta criminalitatea organizată, terorismul şi alte infracţiuni. Iată de ce ne extindem câmpul de acţiune pentru a lupta contra corupţiei în lumea întreagă”, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă.

Potrivit cadrului legislativ propus de Bruxelles, ce încă are nevoie de aprobare în Consiliul UE, aceste persoane considerate ca implicate în ”activităţi grave de corupţie”, indiferent de naţionalitatea loc, şi-ar putea vedea activele din UE îngheţate şi ar putea primi interdicţii de a intra pe teritoriul Uniunii Europene.

De asemenea, ei ar urma să fie privaţi de acces la resurse financiare în UE.

Acest mecanism vizează corupţia activă sau pasivă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în ţările considerate drept necooperante în materie fiscală.

Sistemul ar fi ”similar” celui al regimului de sancţiuni adoptate contra personalităţilor ruse implicate în invadarea Ucrainei şi plasate pe ”lista neagră” a UE, dar diferenţa ar fi că ”nu mai este vorba despre a ţinti un stat terţ anume”, ci indivizi, indiferent de identitate, a remarcat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

La finalul lui 2020, Uniunea Europeană se dotase deja cu capacitatea de a sancţiona autorii ”încălcărilor grave ale drepturilor omului” oriunde în lume.

În practică, plasarea unei persoane pe această nouă listă neagră anticorupţie ar fi propusă oficial de şeful diplomaţiei UE şi ar trebui să fie validată cu unanimitate de cele 27 state membre.

”Nu îi putem viza pe toţi cei corupţi din ţările terţe. Întotdeauna există un anumit grad de apreciere politică, dar pentru a lista pe cineva va fi nevoie de informaţii care să demonstreze că această persoană a recurs la un act grav de corupţie, că este vorba despre surse deschise (media, declaraţii publice …), de rapoarte ale ONG-urilor, de informaţii obţinute de serviciile de securitate ale statelor membre”, precizează executivul comunitar.

Persoana vizată va putea contesta decizia în faţa justiţiei europene.