Urmează o zi decisivă pentru banii fermierilor români. Ce pierderi riscă aceștia dacă Guvernul României nu ia poziție

La 8 iunie 2026, Comitetul Reprezentanților Permanenți(COREPER) urmează să adopte o abordare generală parțială care va deveni mandatul oficial de negociere al Consiliului UE pentru PAC 2028–2034 — politica ce va distribui sute de miliarde de euro către fermierii europeni în următorii șapte ani. Odată adoptată această poziție, orice modificare ulterioară necesită unanimitate sau majoritate calificată. Posibilitățile de influență națională se restrâng semnificativ după această dată, iar fermierii români reuniți în FAPPR se tem că unele decizii cu impact negativ asupra veniturilor acestora vor rămâne așa cum s-a stabilit până acum.

Cele trei mize majore pentru România

Propunerea COREPER introduce obligativitatea ca statele membre să cofinanțeze din surse naționale minimum 30% din costurile publice eligibile ale principalelor măsuri PAC — agromediu, investiții în ferme, sprijin pentru tinerii fermieri, instrumente de gestionare a riscurilor. Practic, pentru fiecare 100 de euro europeni cheltuiți pe măsuri de agromediu, România va trebui să adauge 43 de euro din bugetul național.

Or, dacă cofinanțarea de 30% devine obligatorie fără o protecție specială pentru statele membre cu bugete limitate, „România va putea accesa mai puține măsuri de agromediu și investiții — exact fondurile care finanțează modernizarea fermelor, irigațiile, diversificarea culturilor”, evidențiază FAPPR.

Momentan, procentul de 30% nu este definitiv stabilit, este negociabil, iar România face parte dintr-o coaliție de state care se opun acestui procent ridicat.

Totodată, în pofida solicitărilor explicite ale Comisarului European Christophe Hansen și ale mai multor miniștri ai agriculturii, COREPER nu a inclus în propunere un mecanism european de solidaritate pentru riscurile agricole majore. Seceta, inundațiile, înghețurile, bolile plantelor și animalelor vor rămâne astfel în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. România — cu frecvența în creștere a evenimentelor climatice extreme și o piață de asigurări agricole insuficient dezvoltată — rămâne așadar expusă fără plasă de siguranță colectivă.

„Dacă nu se instituie un instrument european de reasigurare agricolă, data viitoare când o secetă severă sau o inundație va lovi Moldova, Câmpia Dunării sau Banatul, fermierii se vor confrunta singuri cu pierderi pentru care Europa nu va mai asigura nicio plasă de siguranță colectivă”, avertizează fermierii într-o scrisoare deschisă.

Nu în ultimul rând, potrivit variantei actuale începând cu 2028, PAC nu va mai funcționa ca politică autonomă, ci ca un capitol integrat în Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale (FNPR). Fondurile agricole vor concura cu cele pentru infrastructură, coeziune și digitalizare în cadrul aceluiași instrument bugetar național. Deși un “inel de protecție” european garantează cel puțin 300 de miliarde de euro pentru plățile directe, nicio garanție nu acoperă menținerea alocărilor naționale actuale pentru măsurile de dezvoltare rurală.

În acest context, FAPPR solicită Guvernului României  să transmită, înainte de 8 iunie, pe cale interministerială, o poziție națională fermă prin Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles. De asemenea, fermierii cer Ministerului Agriculturii coordonare interministerială de urgență pentru asigurarea că pozițiile privind autonomia PAC, cofinanțarea și reasigurarea agricolă sunt incluse explicit în mandatul ambasadorului României la votul COREPER.

Totodată, fermierii vor ca Parlamentului României să inițieze de urgență un punct pe agenda Comisiilor de agricultură din Camera Deputaților și Senat, pentru dezbaterea publică a mizelor naționale ale negocierilor PAC post-2027, cu invitarea reprezentanților MADR și a organizațiilor profesionale.

„România are o poziție de negociere legitimă, susținută de date, și face parte dintr-o coaliție europeană care poate obține rezultate concrete. Singura condiție este să vorbim. Să acționăm. Acum.”, transmite FAPPR.