Ursula rămâne pe tronul UE. Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a fost respinsă de Parlamentul European cu o largă majoritate

În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi, dintr-un număr de 720. Votul asupra moţiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, scrie Agerpres.

„Vă rog să observaţi, sunt doar 553 de voturi exprimate, din 720. Sigur că da, sunt absenţe care sunt motivate, dar cele mai multe absenţe sunt nemotivate, a fost un gest cu totul şi cu totul politic. Nu au vrut să se pronunţe nici împotriva moţiunii, nici pentru, nici să arate că se abţin. Putem spune că aceste absenţe sunt un fel de moţiune de cenzură ascunsă, într-o moţiune de cenzură publică”, a declarat eurodeputatul român Gheorghe Piperea după respingerea moţiunii.

El a estimat că, astfel, ponderea celor 175 de voturi pentru este mult mai mare decât ar fi fost la o prezenţă aproape de numărul total de eurodeputaţi.

„Cifra de 175 are o pondere mult mai mare. Eu estimam ieri că o să avem între 180 şi 230 de voturi din 720, numai că acum, iată, sunt 175 de voturi din 553 şi ponderea categoric este mult mai mare. Vă rog să remarcaţi că voturile pentru Ursula von der Leyen au fost 360. Anul trecut, când şi-a obţinut al doilea mandat, au fost 370”, a mai remarcat Piperea.

El a mai subliniat că „mai puţin de jumătate din Parlament a votat pentru dna Von der Leyen”, în condiţiile în care PE are 720 de locuri, dar un mandat este vacant.

Gheorghe Piperea a mai declarat, făcând referire la un articol din presa străină, că membrii grupului S&D au decis să voteze împotriva moţiunii pentru că Ursula von der Leyen le-a promis că nu se vor lua banii de la coeziune pentru a-i duce la apărare. Eurodeputatul AUR a spus totuşi că socialiştii ar trebui să-i facă statuie, pentru că altfel nu ar fi obţinut această promisiune.

Moţiunea iniţiată de Gheorghe Piperea a adunat totuşi mai multe voturi pentru decât ultima moţiune de cenzură depusă în PE, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru şi 88 de abţineri.

Moţiunea a fost depusă atunci de membri ai grupului Europa libertăţii şi democraţiei directe şi de eurodeputaţi neafiliaţi după dezvăluirile legate de scandalul „Lux leaks”.

Pe de altă parte, atât Ursula von der Leyen, cât şi a doua sa comisie, vizată de ultima moţiune de cenzură, au fost confirmate anul trecut de PE cu peste 280 de voturi împotrivă, ceea ce arată că susţinerea pentru preşedinta CE nu s-a erodat.

Ursula von der Leyen a fost realeasă de Parlamentul European preşedintă a Comisiei Europene pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru, 284 împotrivă şi 15 abţineri, în timp ce şapte voturi au fost declarate nule. Pe 27 noiembrie 2024 a fost votată de plenul PE întreaga Comisie Europeană, cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a dat publicităţii un comunicat în care a catalogat rezultatul votului drept „un eşec ruşinos şi previzibil”. „Moţiunea a obţinut cu 100 de voturi mai puţin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024”, când 282 au votat împotrivă.

Moţiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an.

De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.

Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care „reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă”.