Ursula von der Leyen nu va candida la alegerile europarlamentare de anul viitor, dar ar putea să fie propunerea PPE pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Politiciana germană i-a transmis filialei din landul Saxonia Inferioară a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul din care face parte, că nu doreşte includerea sa pe lista candidaţilor regionali CDU pentru alegerile pentru Parlamentul European, ce au loc la începutul lunii iunie 2024.

Scrutinul european, ce se va desfăşura în toate cele 27 de state membre UE, va decide cine va deţine funcţiile cheie în principalele instituţii europene. În prezent, în sondajele de opinie pe prima poziţie se află Partidul Popular European.

CDU, care este afiliată la PPE, îşi desemnează candidaţii pentru Parlamentul European în urma unor alegeri interne locale. Acest lucru înseamnă că teoretic Von der Leyen va trebui să candideze pe lista candidaţilor CDU la alegerile din Saxonia Inferioară pentru a fi aleasă în Parlamentul European ca membră a PPE, în acelaşi timp fiind cap de listă PPE (Spitzenkandidat).

Trei oficialităţi din CDU, care au solicitat anonimatul, au declarat pentru Politico că Ursula von der Leyen nu va trebui să facă acea ofertă electorală pentru a deveni Spitzenkandidat al PPE.

Chestiunea legitimităţii democratice este deosebit de sensibilă pentru unii conservatori, dat fiind faptul că în 2019 Von der Leyen a fost selectată de către liderii europeni în dauna capului de listă al PPE de la acea vreme, Manfred Weber, pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene.

Fără a cita vreo sursă, publicaţia germană Niedersachsen Rundblick a relatat miercuri că Ursula von der Leyen nu va candida pentru un mandat în Parlamentul European, ‘dar ar urma totuşi să devină Spitzenkandidat’.

Decizia PPE în legătură cu cine va fi Spitzenkandidat la alegerile europene din 6-9 iunie este aşteptată la începutul anului viitor.

Sistemul Spitzenkandidat a fost creat în 2014 într-un efort de a democratiza alegerile europarlamentare, permiţându-le partidelor politice europene să-şi prezinte public candidaţii pentru funcţii cheie precum cea de preşedinte al Comisiei Europene. Totuşi, în final le revine şefilor de stat şi de guvern să decidă, în Consiliul European, pe cine doresc să se afle la conducerea Comisiei, aşa cum au făcut în 2019.