Utilizarea malefică a AI este văzută drept o ameninţare la adresa umanităţii până în anul 2100

Utilizarea malefică a IA este considerată în studiu, elaborat de un grup de oameni de ştiinţă convocaţi de prestigioasa revistă ştiinţifică britanică The Lancet, drept o „ameninţare cu potenţial de extincţie” la adresa umanităţii, la fel ca „un conflict nuclear”, au declarat cercetătorii într-un comunicat de presă.

Ambele ameninţări se adaugă altor 15 probleme de sănătate, sociale, economice şi climatice care au potenţialul de a pune în pericol vieţile oamenilor din cauza impactului lor posibil asupra sănătăţii, printre care s-au remarcat obezitatea, nivelul scăzut de educaţie sau inegalitatea veniturilor.

Cercetătorii, care au utilizat analize de risc şi date istorice din 204 ţări şi teritorii, au luat în considerare sute de „ameninţări posibile”. Printre cele 17 cele mai importante s-au numărat utilizarea malefică a inteligenţei artificiale şi un conflict nuclear, cu consecinţe catastrofale pentru umanitate.

„Dacă tendinţele actuale continuă, aceste 17 ameninţări catastrofale ar putea duce împreună la zeci de miliarde de ani de viaţă sănătoasă pierduţi”, au declarat experţii.

IA malefică, obezitate şi conflict nuclear

De acum şi până în anul 2100, prevenirea utilizării rău intenţionate a inteligenţei artificiale ar putea salva până la 10,4 miliarde de ani de viaţă sănătoasă pentru oameni.

Evitarea unui conflict nuclear ar putea salva 133 de milioane de vieţi şi ar putea preveni 9,35 miliarde de ani de viaţă cu dizabilităţi sau boli pentru populaţia lumii.

Obezitatea este factorul care ar genera cel mai nesănătos trai, potrivit studiului.

Potenţial, până la sfârşitul acestui secol, experţii convocaţi de The Lancet atribuie obezităţii 23,1 miliarde de ani de viaţă cu boli sau dizabilităţi la oameni.

Alături de obezitate, nivelul de educaţie, în special în rândul femeilor şi copiilor din Africa Subsahariană, şi inegalitatea veniturilor sunt factorii care costă omenirea cei mai mulţi ani de viaţă sănătoasă.

Dacă tendinţele actuale continuă, nivelurile scăzute de educaţie în Africa şi inegalitatea veniturilor ar putea duce la pierderea a 16,1 miliarde de ani de viaţă sănătoasă, respectiv 13,8 miliarde de ani de viaţă sănătoasă.

Schimbările climatice ca ameninţare la adresa sănătăţii

Schimbările climatice şi poluarea mediului reprezintă o ameninţare „urgentă” şi „catastrofală”, considerată deja prezentă.

„Comisia consideră că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C (în loc să permită atingerea a 4,4°C) ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viaţă sănătoasă din cauze precum căldura extremă şi poluarea aerului”, au remarcat autorii raportului.

Christopher JL Murray, directorul Institutului pentru Indicatori şi Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea din Washington, instituţie americană care participă la cercetare, a subliniat că „în cele 17 ameninţări catastrofale, deciziile pe care liderii le iau astăzi vor determina sănătatea şi bunăstarea următoarei generaţii”.

Măsuri pentru combaterea ameninţărilor

„Amânarea adoptării de măsuri nu va face decât să tergiverseze lucrurile şi să crească costurile în viitor”, a adăugat Murray, coautor al studiului, care include un apel la lansarea de iniţiative pentru abordarea ameninţărilor la adresa sănătăţii care planează asupra umanităţii.

Printre măsuri se numără „crearea şi finanţarea unor sisteme de sănătate dedicate previziunii, prevenirii, pregătirii şi protecţiei” împotriva gamei de ameninţări identificate şi creşterea investiţiilor pentru îmbunătăţirea instrumentelor existente, de la vaccinuri şi antibiotice la tratamente pentru obezitate şi tehnologii legate de schimbările climatice.

Totodată, experţii mai solicită crearea unui mecanism instituţionalizat pentru monitorizarea riscurilor emergente şi propun ca Monitorul The Lancet pentru sănătate mondială în secolul al XXI-lea să fie unul dintre aceste instrumente.