Valentina Burdescu (ONRC): 20.567 de proceduri de insolvenţă au fost deschise în perioada 2024 – septembrie 2026, majoritatea fiind vorba de falimente

Potrivit acesteia, numărul deschiderii procedurilor de insolvenţă creşte de la an la an cu cifre cuprinse între 5-8%, maximum 10%.

„În actele procedurale transmise de instanţele judecătoreşti şi practicienii în insolvenţă, situaţia în perioada 2024 şi primele nouă luni ale anului 2026 se prezintă defalcat pe următoarele categorii de informaţii şi proceduri: per ansamblu, situaţia procedurilor de insolvenţă deschise în această perioadă, şi aici mă refer indiferent că sunt deschise ca proceduri generale sau simplificate, sunt direct proceduri de faliment, deci absolut toate procedurile care s-au deschis, avem în anul 2024 un număr de 7.417 de proceduri deschise, în anul 2025 avem 7.786 de proceduri deschise. Deci, avem o creştere undeva în jurul cifrei de 5%, maxim 8%, doar prin excepţie 10%. Este un trend care se păstrează în ultimii câţiva ani. De la an la an, avem o creştere a deschiderii procedurilor de insolvenţă în acest procent, în jurul cifrei între 5% şi 8%”, a spus Burdescu.

Pentru anul 2026, directorul ONRC a estimat că numărul insolvenţelor va urca tot cu 5-8%, în primele noul luni fiind înregistrate 5.364 de proceduri.

„În primele nouă luni ale anului 2026, avem 5.364 de proceduri care s-au deschis până în momentul de faţă, însă avem în vedere lunile iulie şi august în care nu avem, teoretic, foarte multe proceduri deschise, astfel că septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie sunt lunile în care înregistrăm sentinţele instanţelor judecătoreşti privind deschiderea procedurilor de insolvenţă, iar la sfârşitul anului, într-adevăr, putem să avem un tablou exact a ceea ce se întâmplă în anul 2026. Noi estimăm undeva că şi anul acesta va fi o creştere la fel, în jurul cifrei de 5%, poate maximum 8%. În total, în această perioadă de doi ani şi nouă luni, 20.567 de proceduri de insolvenţă au fost deschise. Estimativ, dacă ne raportăm în Registrul Comerţului, acum sunt înregistrate ca firme active din punct de vedere juridic undeva în jurul a 1,5 – 1,6 milioane de firme active, adică nu au niciun incident de dizolvare, lichidare, insolvenţă sau alt incident comercial.

Deci, cumva, la un număr estimativ de 7.000, să zicem maximum 8.000 de proceduri de insolvenţă deschise pe an, opunem numărul societăţilor active în Registrul Comerţului, de aproximativ 1,5 – 1,6 milioane, dar aici mă refer atât persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi persoane juridice. Deci, cam aceasta este diferenţa între numărul total de firme existente şi total firme care intră într-un an în procedură de insolvenţă”, a explicat ea.

Valentina Burdescu a subliniat că majoritatea dintre procedurile deschise sunt proceduri de faliment.

„Fie se deschid direct ca proceduri de faliment în procedură simplificată, fie se deschid ca proceduri generale şi apoi, imediat după depunerea raportului, avem o trecere direct la faliment, societatea neîndeplinind condiţiile pentru o reorganizare în condiţiile Legii 85. Şi, astfel, în această perioadă, din cele 20.567 de proceduri de insolvenţă deschise, 18.739 sunt proceduri de faliment. Asta înseamnă că aceste 18.739 de proceduri de faliment au un deznodământ care este cunoscut încă de la început. Ele vor fi supuse, probabil, închiderii şi radierii din Registrul Comerţului, pentru că din faza de faliment, teoretic, nu se mai poate reveni în faza de funcţiune”, a precizat aceasta.

Potrivit sursei citate, top 5 judeţe pe deschiderile de procedură se păstrează în mod constant, de-a lungul anilor, acestea fiind de fapt judeţele cu cea mai mare activitate economică. Astfel, Bucureştiul este cel care conduce topul în fiecare an cu privire la deschiderile de procedură, urmat de judeţele Bihor, Cluj, Ilfov şi Timiş.

„Sunt judeţele care, teoretic, în fiecare an, au cele mai mari deschideri de procedură. (…) Bucureştiul este tot timpul în top. De exemplu, în această perioadă 2024 – 2026, 3.804 firme, adică aproape 4.000 de firme din 20.000 de firme s-au deschis la nivelul Bucureştiului şi următoarele sunt la diferenţă de 1.600, 1.200, 1.000 şi 100. În faliment, la fel, top cinci judeţe care deschid procedurile de faliment: Bucureşti, Bihor, Cluj, Ilfov, Timiş. Acestea sunt în continuare”, a subliniat ea.

În ceea ce priveşte procedurile de reorganizare, ca fază în cadrul procedurii generale de insolvenţă, numărul acestora este destul de mic, în perioada menţionată. Astfel, în 2024, s-au înregistrat doar 374 de proceduri de reorganizare aprobate, adică planul de reorganizare aprobat, şi judecătorul sindic a dispus reorganizarea activităţii în conformitate cu planul aprobat.

În 2025 sunt 380 de planuri de reorganizare aprobate, iar anul acesta, în primele nouă luni din 2026, sunt 351.

„Sunt şi planuri care reuşesc şi societatea, în urma planului de reorganizare, reuşeşte să depăşească dificultatea economică şi să se întoarcă în starea de funcţiune. Să ştiţi că foarte multe dintre acestea se duc în faliment tocmai ca urmare a faptului că planul este considerat că nu a produs efectele pentru care a fost elaborat”, a menţionat oficialul ONRC.

Numărul procedurilor care în momentul de faţă sunt în derulare pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent că ele au fost deschise în perioada de referinţă sau în anii anteriori, se ridică la 15.111.

„Deci, din peste 20.000 de proceduri care sunt deschise în această perioadă, 15.000 sunt în continuare, deşi vorbim de 2 ani şi nouă luni de zile pentru primele care s-au deschis în anul 2024. Evident că ordinea judeţelor este cam aceeaşi: Bucureşti, Bihor, Cluj, Ilfov, Timiş şi mai apare şi Constanţa, de data aceasta”, a arătat Burdescu.

Procedurile care s-au închis în perioada 2024 – 2026 cu radiere din Registrul Comerţului sunt în număr de 18.395, iar 671 de proceduri s-au închis cu revenire în situaţia anterioară.

„Însă, acestea 671 nu se corelează cu numărul de planuri de reorganizare, pentru că în această cifră sunt şi societăţile la care se deschid proceduri generale de insolvenţă, nu ajung în faza de depunere a unui plan de reorganizare de insolvenţă, iar procedura se închide din alte motive procedurale – fie creditorul renunţă la derularea procedurii de insolvenţă, fie există cumva un acord tacit între creditori şi debitori şi o parte din aceste proceduri ajung să se închidă, teoretic, până la un plan de reorganizare. Nu este exclus ca multe dintre acestea să le revedem apoi, la o scurtă perioadă de timp, în proceduri din nou în deschidere de procedură şi, foarte probabil, direct în procedură de faliment”, a precizat Valentina Burdescu.

Valentina Burdescu a participat, marţi, la Evenimentul News.ro Leaders Lounge – „Cum transformă insolvenţa într-un motor de relansare economică?” – ediţia a II-a. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai mediului de afaceri, sistemului financiar, practicieni în insolvenţă într-o discuţie deschisă cu privire la insolvenţă.

Sursa foto: Ceccarbusinessmagazine.ro