Varianta europeană la planul SUA pentru pace în Ucraina – Ce propune UE

Documentul, pregătit în cadrul negocierilor în curs la Geneva, propune ca forţele armate ucrainene să fie limitate la 800.000 de oameni „în timp de pace” în locul plafonului de 600.000 de militari, propus în planul american, scrie Agerpres.

Documentul precizează de asemenea că „negocierile asupra schimburilor teritoriale vor începe pornind de la linia de contact” în loc de a stabili dinainte ca unele zone (ale Ucrainei) să fie recunoscute ca „de facto ruseşti”, aşa cum sugerează planul american.

Această contrapropunere a fost redactată de aşa-numitul grup E3, cuprinzând Marea Britanie, Franţa şi Germania, conform unei surse care a avut acces la document.

Documentul se bazează pe propunerea americană, dar reia fiecare punct, sugerând suprimări sau modificări.

Contrapropunerea europeană sugerează ca Ucraina să primească din partea SUA o garanţie de securitate similară Articolului 5 al NATO şi se opune propunerii americane de a utiliza activele ruseşti îngheţate în Occident, în principal în Uniunea Europeană.

„Ucraina va fi complet reconstruită şi va primi compensaţii financiare, inclusiv prin intermediul activelor suverane ruseşti, care vor rămâne îngheţate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei”, se arată în document.

Planul SUA propune ca 100 de miliarde de dolari din fondurile ruseşti îngheţate să fie investite într-un „efort condus de SUA de reconstrucţie şi investiţii în Ucraina”, iar SUA să primească 50% din profiturile obţinute din această operaţiune.

SUA au propus, de asemenea, ca restul să fie investit într-un „fond de investiţii distinct americano-rus”.

Ce spune Meloni

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat duminică că nu este necesar să fie prezentată o „contrapropunere completă” la planul american destinat să pună capăt războiului între Rusia şi Ucraina, chiar dacă numeroase aspecte trebuie să fie încă discutate, relatează France Presse.

„Nu cred ca problema să fie de a lucra la o contrapropunere completă. Există multe puncte acceptabile în planul citit de noi”, a spus Meloni într-o conferinţă de presă la summitul G20 de la Johannesburg, scrie Agerpres.

„Este mult mai judicios să lucrăm asupra propunerii existente şi să ne concentrăm asupra problemelor într-adevăr cruciale”, a adăugat ea.

Comentariile şefei guvernului italian intervin în timp ce înalţi responsabili americani şi ucraineni s-au reunit la Geneva pentru a discuta planul controversat în 28 de puncte al preşedintelui Donald Trump destinat să pună capăt unui conflict ce durează de aproape patru ani.

Donald Trump a dat Ucrainei termen până în 27 noiembrie pentru a aproba planul.

Kievul şi unii dintre aliaţii săi europeni doresc ca modificări să fie aduse proiectului care acceptă o serie de cereri maximaliste ale Rusiei, în special de a cere ţării invadate să-i cedeze teritorii, să îşi reducă armata şi să se angajeze să nu adere niciodată la NATO.

Meloni, care a avut duminică o convorbire telefonică cu Donald Trump, a afirmat că discuţiile sunt „într-un stadiu foarte delicat” şi constituie „un test de maturitate” pentru Europa.

„Unele puncte ale planului american trebuie să fie desigur discutate: problema teritoriilor, problema finanţării reconstrucţiei, problema armatei ucrainene. Există de asemenea numeroase puncte pe care le consider ca fiind pozitive, în special în ceea ce priveşte garanţiile de securitate”, a subliniat ea.

Planul american a fost elaborat fără participarea aliaţilor europeni ai Ucrainei.

Dar „o parte a acestui plan are nevoie de Europa pentru a fi pus în aplicare, iar aceasta priveşte problema garanţiilor de securitate, problema reconstrucţiei, problema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

Giorgia Meloni a explicat că i-a cerut lui Donald Trump în cursul convorbirii lor telefonice „să înţeleagă dacă putem obţine cel puţin o încetare a focului temporară asupra infrastructurilor strategice” bombardate de Rusia în Ucraina.

„Ruşii trebuie de asemenea să dea un semnal concret că vor într-adevăr să ajungă la pace”, a subliniat premierul italian.

Planul propus de Trump/SUA

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat joi pentru o „pace demnă”, în timp ce Statele Unite au prezentat un plan, consultat de AFP, care prevede în special ca Kievul să cedeze Rusiei regiunile Doneţk şi Lugansk din est, comentează AFP.

Aceste două regiuni din Ucraina, revendicate de Moscova (Doneţk şi Lugansk), precum şi Peninsula Crimeea anexată de Rusia în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca fiind ruseşti, inclusiv de Statele Unite”, potrivit acestui proiect citat de Agerpres.

Casa Albă a subliniat că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare cu privire la acest plan de pace, prezentat în timp ce armata ucraineană, mai mică numeric şi mai puţin echipată, depune eforturi să limiteze avansul rusesc pe front.

Conform planului în 28 de puncte, alte două regiuni din sud ar urma să fie împărţite de-a lungul liniei actuale a frontului actuale. Este vorba despre Herson şi Zaporojie, unde un atac aerian rusesc a făcut joi seara cel puţin cinci morţi şi mai mulţi răniţi, potrivit echipelor de salvare.

Potrivit acestui text, armata ucraineană s-ar retrage din partea regiunii Doneţk pe care o controlează şi care ar deveni apoi o zonă tampon demilitarizată aparţinând Rusiei.

Dacă planul ar fi acceptat aşa cum este, Kievul ar renunţa la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ar înscrie acest angajament în Constituţia sa. La rândul său, NATO ar exclude în statutele sale orice viitoare aderare a ţării.

Este vorba, de asemenea, despre o revendicare majoră a Rusiei.

Textul prevede că armata ucraineană va fi limitată la 600.000 de soldaţi, că NATO se va angaja să nu staţioneze trupe în Ucraina, iar în Polonia se vor amenaja baze de avioane de luptă europene.

Zelenski cere o pace demnă

„Ucraina are nevoie de pace. (…) O pace demnă, astfel încât condiţiile să respecte independenţa noastră, suveranitatea noastră şi demnitatea poporului ucrainean„, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic difuzat pe reţelele de socializare, după ce a avut o întrevedere cu secretarul american al armatei, Daniel Driscoll.

El intenţionează să discute „în zilele următoare” cu omologul său american, Donald Trump.

„Preşedintele (Donald Trump) susţine acest plan. Este un plan bun atât pentru Rusia cât şi pentru Ucraina şi credem că este acceptabil pentru ambele părţi”, a subliniat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Ea a insistat că Washingtonul a discutat atât cu ucrainenii, cât şi cu ruşii, după ce din partea ucraineană s-au făcut auzite voci pentru a deplânge un plan foarte apropiat de revendicările Kremlinului.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru AFP că Kievul a cerut să modifice un punct din plan, care prevedea un „audit” al ajutorului primit de ţară şi sancţiuni în caz de deturnare de fonduri, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un scandal major de corupţie.

În versiunea consultată de AFP, această noţiune de audit a dispărut, fiind înlocuită de promisiunea că „toate părţile implicate în acest conflict vor primi o amnistie completă pentru acţiunile lor din timpul războiului”.

Planul susţinut de americani prevede semnarea unui „pact de neagresiune” între Rusia, Ucraina şi Europa.

Kievul ar fi „eligibil” pentru a aderarea la Uniunea Europeană.

Dacă Rusia va invada din nou Ucraina, s-ar confrunta, conform acestui proiect de plan, cu un răspuns militar „coordonat” şi ar fi din nou supusă sancţiunilor internaţionale.

Propunerea în 28 de puncte, consultată de AFP, include „garanţii de securitate” pentru Ucraina, ale căror detalii nu sunt specificate, un plan de reconstrucţie şi organizarea de alegeri în ţară în termen de 100 de zile.

Planul prevede printre altele că eforturile de reconstrucţie conduse de Statele Unite vor fi finanţate cu suma de 100 de miliarde de dolari din activele ruseşti în prezent blocate.

Centrala nucleară din Zaporojie va fi repornită sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, 50% din producţia sa de energie electrică urmând să meargă către Ucraina şi 50% către Rusia.

Punerea în aplicare a acestor 28 de puncte ar urma să fie supravegheată de un „consiliu pentru pace” prezidat de Donald Trump.