Vasile Cepoi promite să revizuiască taxa de clawback ca să nu rămânem fără medicamente

Problema clawback-ului: e prea mare. Producătorii de medicamente plătesc aproape 35% pe suma rambursată de stat, în contul acestei taxe.
Producătorii de medicamente vor ca plata taxei de clawback să fie făcută după încasarea banilor datoraţi de stat, şi nu înainte, aşa cum se întâmplă acum. Amintim că în prezent, după mai bine de 300 de zile producătorii de medicamente primesc banii datoraţi de stat. Iar aceste termene de plată din ce în ce mai lungi fac nesustenabilă producţia medicamentelor ieftine în România.

Prim-ministrul Victor Ponta se întâlneşte luni, 28 mai, cu Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul de Finanţe ca să discute soluţii/alternative pentru clawback, care ar preîntâmpina un blocaj în aprovizionarea cu medicamente, precum cel din luna februarie, care a vizat morfina sub formă de tablete.

„Sunt preocupat de această problemă încă de la începutul mandatului. Din păcate, este o situaţie pe care am preluat-o şi pe care încercăm să o rezolvăm în timp-record, pentru că tensiunile apărute pot duce la situaţia unui blocaj în aprovizionarea cu medicamente. Cred că numai împreună, prin dialog şi transparenţă, putem rezolva problemele. Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi deja avem câteva variante de lucru. Am solicitat şi sprijinul premierului României, Victor Ponta, care va convoca astăzi (28 mai) o întâlnire cu toate autorităţile implicate, începand de la Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanţe”, a declarat Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii, după întâlnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi ai Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).

ARPIM – printre efectele clawback-ului se numără retragerea din România a unor producători de medicamente.

Plata acestei taxe ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producţia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate și să îşi reducă personalul pentru limitarea costurilor, susţin reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. „Există și riscul intrării în insolvență a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piața locală a unor producători internaționali”, au mai spus ei.

Cum sunt sancţionaţi dacă nu plătesc taxa de clawback

Neplata acestei taxe de către un producător duce la eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate şi gratuite.

Problema aprovizionării cu medicamente ieftine e veche. În prezent, citostaticele ieftine se găsesc cel mai greu.

Deja există o situaţie dificilă cu aprovizionarea citostaticelor ieftine, care nu mai prezintă interes comercial pentru producători şi importatori, şi care afectează grav pacienţii cu afecţiuni oncologice, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Multe medicamente indispensabile nu au mai venit în România pentru că nu s-au mai justificat economic, a explicat pentru ECONOMICA.NET Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. Un exemplu ar fi Dacarbazina, fabricată de Actavis. Medicamentul nu a mai fost fabricat, pentru că preţul de fabricaţie e peste preţul oferit de Ministerul Sănătăţii, ne-a explicat Cezar Irimia.

„Nu Casa (CNAS n.red.) e responsabilă de aceste lipsuri de pe piaţă! Ci Ministerul Sănătăţii, care face politicile sanitare”, ne-a mai spus Cezar Irimia.

Sistemul sanitar încearcă să-și finanțeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficiență producătorilor de medicamente generice, e de părere Dragoş Damian, CEO la Terapia Ranbaxy, comentând evoluţia pieţei farma în primul trimestru din 2012.

CNAS a strâns peste 200 de milioane de lei din clawback în ultimul trimestru din 2011

Casa Naţională de Sănătate a încasat 208 milioane de lei din taxa de claw-back aferentă trimestrului IV al anului 2011.

Amintim că în luna februarie, pacienţii oncologici au rămas fără tablete de morfină pentru că singurul producător şi distribuitor de morfină-tablete de pe piaţă (Mundipharma) a plecat din România, din cauza taxei de clawback.