Vicepreşedintele CSM spune că există ‘un nivel de frustrare foarte ridicat’ printre magistraţi în legătură cu pensionarea

Bogdan Staicu a participat marţi al prezentarea bilanţului activităţii Parchetului General pe anul trecut, prilej pentru a transmite că „întreaga magistratură se află la un punct de cotitură” după decizia Curţii Constituţionale privind legea pensiilor speciale ale magistraţilor.

În opinia lui, magistraţii ar fi acceptat noua lege de pensionare, dar cu două condiţii.

„Este evident că, la momentul actual, întreaga magistratură se află la un punct de cotitură, pe fondul deciziei recente a Curţii Constituţionale privind regimul de pensionare, precedată de dezbaterile care au polarizat societatea românească în ultimii ani pe această temă. Cred că aceste modificări legislative, deşi reprezintă o nouă reconfigurare a regimului de pensionare, după cele relativ recente din anul 2023, ar fi fost în general acceptate de corpul magistraţilor cu două condiţii: dacă etapizarea ar fi fost configurată într-o modalitate echitabilă şi dacă ar fi fost rezonabil cuantumul pensiei de serviciu în concordanţă cu jurisprudenţa CJUE. Drept urmare, la acest moment, nu am argumente care să-i contrazică pe colegii care consideră că noile condiţii sunt profund inechitabile pentru magistraţii aflaţi în activitate, atât în privinţa condiţiilor de vârstă sau vechime, există colegi cărora li s-au adăugat 17 ani necesari pentru pensionare faţă de momentul intrării în magistratură, cât şi în privinţa cuantumului. După cum bine ştiţi, noile condiţii au dus cuantumul la jumătate faţă de cei care îndeplineau condiţiile de pensionare la sfârşitul anului 2023”, a spus vicepreşedintele CSM.

Potrivit acestuia, în prezent sunt trei regimuri de pensionare în rândul magistraţilor, astfel încât există „un nivel de frustrare foarte ridicat” în sistem.

„Nu pot să nu remarc şi faptul că, la acest moment, în magistratura activă, avem cumva trei regimuri de pensionare distincte. Motiv pentru care sunt convins că există un nivel de frustrare foarte ridicat, în principal în privinţa celei mai recente categorii. Riscurile pentru profesie sunt foarte mari într-un asemenea context: demotivarea, îndeplinirea mecanică a atribuţiilor de serviciu, generalizarea unei conduite conformiste, pe care o vedem sau care pare din ce în ce mai prezentă în sistemul judiciar, contrară spiritului critic şi atitudinii proactive, care sunt trăsături esenţiale pentru o justiţie de cel mai înalt nivel. Consider eu că am ajuns la un nivel în care conformismul nu este calea corectă pentru procuratură şi ne revine tuturor obligaţia de a urmări să îndeplinim misiunea acestei profesii, de a reprezenta interesele generale al societăţii, nu de a adapta în mod pasiv idei sau teorii care contrazic realitatea sau convingerile noastre”, a precizat Bogdan Staicu.

El a făcut trimitere şi la procedura de desemnare a şefilor marilor parchete, subliniind că una din condiţii este „legitimitatea”.

„Cred că şi Parchetul General se află într-un moment de răscruce. Ştim cu toţii că există o procedură în curs şi cred că misiunea procurorului general, ca de altfel misiunea tuturor procurorilor care vor fi numiţi în urma acestei proceduri, va fi una dificilă, având în vedere aspectele pe care le-am enunţat anterior. Cred că, pentru a-şi duce la bun sfârşit această sarcină, trebuie să aibă o condiţie prealabilă de bază, legitimitatea în aceste funcţii”, a afirmat Bogdan Staicu.