Vid legislativ în construcţii: legea nu prevede utilizarea plaselor de protecţie. Efectul – accidente de muncă, unele soldate cu decese

16 10. 2025
constructii_2_08310000

„Construcțiile sunt, de departe, sectorul cu cel mai mare număr de accidente mortale și pe locul trei în ce privește cele neletale, la nivelul întregii Uniuni Europene. Situație care se găsește și în România, dar în țara noastră nu toate accidentele sunt raportate. Pe de altă parte, există și un vid legislativ în acest sens, pentru că Legea 10/1995 privind siguranța în construcții nu prevede, de exemplu, utilizarea plaselor de protecție. Sunt esențiale atât pentru a preveni căderea muncitorilor de la înălțime, cât și a materialelor sau uneltelor sau desprinderea ornamentelor sau zidăriei de pe fațadele imobilelor, care pot răni lucrătorii, dar și persoanele care trec prin zonele expuse. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Palatul Parlamentului”, a explicat Ionuț Costea, fondator Romnets.

Faptul că sectorul construcțiilor este printre cele mai afectate de accidentele de muncă este demonstrat și de cele peste 1.000 de sancțiuni contravenționale date în nici o săptămână, în luna iunie, în campania națională derulată de Inspecția Muncii.

O acțiune similară, care a avut loc în martie, s-a soldat cu alte peste 870 de amenzi pentru nerespectarea cerințelor în domeniul securității și sănătății în muncă. Una dintre principalele deficiențe constatate de inspectori pe șantiere a fost neutilizarea echipamentelor de muncă prevăzute cu sisteme de protecție colectivă, cum sunt plasele de prindere, suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălțime.
„În prezent, gradul de utilizare în România a plaselor anticădere și de protecție este minim, pentru că nu sunt obligatorii. Se folosesc doar acolo unde este neapărat nevoie sau unde s-a întâmplat deja un accident. Excepția o reprezintă șantierele firmelor multinaționale serioase, care la proiecte similare din alte țări lucrează cu plase de protecție, pentru că în Europa sunt obligatorii, mai puțin în Bulgaria, Ungaria și la noi”, a mai precizat Ionuț Costea.