Viitorul Franklin Templeton la FP, sub semnul întrebării. Ce urmează?

Lumea avocaturii şi a investitorilor este cuprinsă de agitaţia polemicii: „Mai este sau nu Franklin Templeton Investment Management Limited (FRK) administratorul Fondului Proprietatea (FP)“, după ce justiţia a anulat statutul fondului prin care FRK a dobândit această calitate.

Avocaţii consultaţi de ECONOMICA.NET sunt de acord că situaţia ridică mari dificultăţi de interpretare juridică legate de valabilitatea deciziilor luate pentru Fondul Proprietatea (FP) de către Franklin Templeton  (FRK), ca administrator şi nu numai.

Formal, toate deciziile FRK ca administrator şi toate hotărârile acţionarilor de după numirea companiei americane ca administrator ar putea fi lovite de nulitate, pentru că adunările au fost convocate de cineva care nu ar fi avut acest drept.

„Ceaţa este totală“, din punct de vedere juridic, recunoaşte un avocat specializat pe piaţa de capital al uneia dintre cele mai mari 10 case de avocatură din România. „Problema principală este că orice hotărâre a acţionarilor, luată într-o AGA convocată de Franklin Templeton, poate fi lovită de nulitate din viciu procedural“, spune avocatul citat.

Pe de altă parte, multe dintre deciziile Franklin Templeton (FRK) şi dintre cele ale acţionarilor şi-au făcut efectul şi nu mai pot fi revocate. Nu se mai pot cere înapoi dividendele plătite acţionarilor, de pildă, cred avocaţii.

În ceaţă sunt inclusiv oficialii Franklin Templeton de la Bucureşti, care nu comentează până când nu vor vedea motivarea deciziei Curţii de Apel.

„Este necesar să vedem decizia motivată a Curţii de Apel Bucuresti înainte de a comenta asupra înţelesului real al celei mai recente decizii, deoarece în prezent doar anunţul foarte scurt este disponibil“, spune Franklin Templeton (FRK) într-un comunicat.

 FRK  mai spune că va continua să administreze FP, pentru că statutul acestuia în vigoare nu este cel anulat de instanţă, ci cel reaprobat ulterior de acţionari.

Ce va urma?

Practic, „ar trebui ca toate hotârârile acţionarilor ulterioare numirii  să fie contestate şi anulate irevocabil în instanţă, ca Franklin Templeton să nu mai fie administratorul Fondului, pentru că  ar fi convocat AGA deşi nu avea dreptul legal.

Până atunci, deciziile luate se aplică şi multe şi-au făcut efectul, inclusiv cele care  aprobau din nou toate actele care îndreptăţesc pe Franklin să acţioneze ca administrator“, a declarat  avocatul Cristian Duţescu, pentru ECONOMICA.NET.

Totodată, „este important dacă Franklin Templeton a blocat, sau nu înregistrarea la Registrul Comerţului a hotărârii judecătoreşti care a respins  ratificarea mandatului său de administrator. Dacă da, atunci, sigur mai este administrator“, a mai adăugat Duţescu.

Majoritatea avocaţilor de top 10 consultaţi de ECONOMICA.NET consideră că, într-un fel sau altul, Franklin Templeton, va rămâne administratorul FP, chiar dacă preferă să nu fie citaţi. Argumentele lor sunt, însă pertienente.

„Suntem într-o situaţie în care realitatea de fapt este acoperitoare de viciu procedural. Problema este dacă, urmare nulităţii actelor Fondului sub administrarea Franklin, ar trebui să se revină la situaţia de dinainte, aşa numita restitutio in integrum. Aceasta nu cred că este posibilă în dreptul comercial societar, mai exact în cazul societăţilor comerciale“, a explicat unul dintre avocaţii consultaţi de ECONOMICA.NET.

În perioada în care „un administrator, fie el şi persoană juridică, au luat nişte decizii, acestea şi-au produs efectele. Cel mult Franklin Templeton ar putea să nu mai fie administrator de la un moment dat încolo în viitor“, a explicat unul dintre avocaţii consultaţi de ECONOMICA.NET.

De altfel, conceptul de administrator de facto, este invocat în Legea 277 / 2004 a pieţei de capital, deşi nu atât de explicit cât ar fi nevoie, poate. Legea dă dreptul autorităţii pieţei, CNVM,  să sancţioneze persoanele, cei drept, fizice, care “exercitând de facto“ funcţii de conducere au comis contravenţii.

Din perspectiva pieţei, „Fondul Proprietatea este atractiv pentru investitori datorită portofoliului de active deţinut şi nu datorită administratorului, care, în cele din urmă are un mandat limitat în timp“, spune Bogdan Gherghe, analist la firma de brokeraj Tradeville.

„Astfel, din punctul nostru de vedere, decizia publicată astazi de Curtea de Apel Bucureşti nu va afecta cotaţiile sau activitatea Fondului Proprietatea“, conchide analistul.

Şi dacă se va găsi cineva care să conteste rând pe rând validitatea tuturor  AGA din ultimii doi ani şi a deciziilor Franklin Tempelton?

 Acel cineva există şi  nu oboseşte să conteste în instanţă cam tot ce îi vine la îndemână în legătură cu Fondul Proprietatea.   Este avocatul Ioana Sfîrăială,  care a şi declanşat toată tevatura actuală.