Viitorul preşedinte al BCE va menţine probabil măsurile de stimulare a economiei – oficial BCE

Economica.net
16 09. 2019
euro_arsi_7548934857_62765000

„Există argumente solide monetare, economice şi financiare care sugerează că noul preşedinte al BCE, Christine Lagarde, va continua, mai mult sau mai puţin, în aceeaşi linie”, a explicat într-un interviu Yannis Stournaras, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Greciei.

Stournaras a fost printre membrii Consiliului guvernatorilor care au susţinut relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), prin care BCE va achiziţiona lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. De asemenea, el a sprijinit măsura prin care dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.

Draghi a precizat că aceste măsuri, anunţate la şedinţa de politică monetară din 12 septembrie, au fost sprijinite „în linii mari” de membrii Consiliului guvernatorilor, dar surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au afirmat că guvernatorii reprezentând mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro s-au opus.

„Există costuri şi beneficii pentru orice decizie. Dar beneficiile pentru că am adoptat măsuri acum depăşesc în mare măsură costurile”, a explicat Stournaras. El a adăugat că măsurile de stimulare sunt justificate prin prisma perspectivelor economice sumbre cu care se confruntă zona euro.

Decizia BCE de săptămâna trecută „era necesară, deoarece inflaţia rămâne la un nivel foarte scăzut, previziunile privind inflaţia pe termen mediu au fost înrăutăţite şi rămân sub ţinta BCE, iar economia zonei euro este afectată de o încetinire semnificativă. În plus, se menţin riscurile legate de Brexit şi de escaladarea tensiunilor comerciale globale”, a declarat oficialul BCE.

BCE se aşteaptă acum ca PIB-ul zonei euro să înregistreze anul acesta un avans de 1,1%, faţă de o creştere de 1,2% previzionată în iunie, înainte ca economia să accelereze la 1,2% în 2020, faţă de o expansiune de 1,4% prognozată anterior.

Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.

Este prima reducere a dobânzii de către Banca Centrală Europeană din 2016.

„Ratele dobânzilor vor rămâne la nivelurile lor actuale sau mai mici până când inflaţia va ajunge la un nivel acceptabil”, se arată în comunicatul Consiliului guvernatorilor BCE.

Obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) îl reprezintă o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde de euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie. Acesta program se va derula atât timp cât va fi necesar, pentru a întări impactul politicilor BCE, şi se va încheia cu puţin timp înainte ca BCE să înceapă majorarea ratelor dobânzilor.

În plus, Banca Centrală Europeană a decis să schimbe modalităţile pentru acordarea celei de-a treia runde de operaţiuni de refinanţare pe termen lung (TLTRO III), pentru a prezerva condiţiile bancare favorabile de creditare, pentru asigurarea unei transmiteri adecvate a politicii monetare şi sprijinirea suplimentară a politicii instituţiei.