Vizitarea Panteonului din Roma nu va mai fi gratuită

Economica.net
11 12. 2017
pantheon_day_rome_on_segway_26234d1acc_55840200

Ministrul italian al culturii, Dario Franceschini şi vicarul Romei, arhiepiscopul Angelo de Donastis, au semnat luni un acord care modifică actuala normă şi care reglementează accesul turiştilor în monumentul care acum se vizitează gratuit.

Suma strânsă din vânzarea biletelor de intrare, în valoare de 2 euro, va permite Ministerului să facă faţă cheltuielilor de întreţinere şi de protecţie a monumentului şi garantării unei mai bune securităţi a vizitelor.

Intrarea rămâne gratuită pentru studenţi şi credincioşi, având în vedere că Panteonul este o biserică catolică – ‘Santa Maria ad Martyres’ – iar Ministerul va trebui să informeze turiştii despre suspendarea vizitelor în timpul oficierii liturghiilor.

Panteonul a fost ridicat între anii 27-25 î. Hr. la ordinul generalului Marcus Agrippa în cinstea zeilor Romei şi a fost reconstruit de împăratul Hadrian, în anul 126 d.Hr. Clădirea a fost iniţial destinată cultului celor şapte zeităţi ce guvernau cele şapte planete în Roma Antică, iar în secolul al VII-lea a fost transformată într-o biserică creştină.

Cunoscută popular ca ‘La Rotonda’ este cea mai bine conservată clădire romană şi cea mai importantă clădire veche din lume, având cupola originală intactă. Deşi identitatea arhitectului rămâne incertă, mulţi o atribuie lui Apolodor din Damasc.

Faţada Panteonului este împodobită cu 16 coloane corintice. Uşile masive din bronz prin care se face accesul în interior cântăresc fiecare aproape 20 de tone. Singura sursa de lumină a încăperii uriaşe – ‘Oculus’ – este o deschidere circulară cu un diametru de 8-9 metri în centrul domului, care nu are acoperiş. Podeaua clădirii este uşor înclinată pentru a permite scurgerea apei de ploaie care intrată prin deschizătură.

În interiorul său se află mormintele unor personalităţi de seamă, precum cel al pictorul renascentist Rafaelo. Vittorio Emanuele al II-lea, primul rege al Italiei unite, şi succesorul acestuia, Umberto I, sunt şi ei înmormântaţi aici.