Volkswagen, prea mare pentru a fi lăsată să falimenteze de către politicienii din Germania – Bloomberg

De asemenea, aproximativ o treime din cele 600.000 de locuri de muncă ale VW sunt în statul german, scrie Agerpres.

Conexiunile politice în cazul Volkswagen sunt deja stabilite. Când Germania a privatizat producătorul auto, în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este sediul central al grupului auto, şi-a păstrat o participaţie de 20% în Volkswagen şi un loc în Board-ul de supervizare. Afinităţile politice şi conştientizarea rolului economic fac din scandalul VW o ameninţare mult prea mare pentru prosperitatea naţională ca să poată fi tratat cu neutralitate de Guvern. În 2007, Saxonia Inferioară a cumpărat acţiuni Volkswagen în valoare de 41 de milioane de euro pentru a-şi menţine participaţia la 20%, în urma căreia îşi păstrează nivelul maxim al drepturilor de vot.

Cancelarul Angela Merkel, care a crescut în timpul comunismului în Germania de Est, a avut prima sa maşină – un Volkswagen Golf compact – după căderea Zidului Berlinului, în 1989.

‘Va fi important pentru Guvernul de la Berlin să analizeze toate scenariile şi să se aştepte la ce poate fi mai rău. Printre opţiunile Cabinetului se află sprijinirea landului Saxonia Inferioară pentru a-şi majora participaţia deţinută la VW sau acordarea de facilităţi fiscale la achiziţionarea vehiculelor electrice’, a apreciat Stefan Bratzel, şeful departamentului de cercetare auto la Universitatea din Bergisch Gladbach, Germania.

Din aceste motive, analiştii consideră că Angela Merkel nu se poate distanţa de scandalul emisiilor solicitând pur şi simplu VW să vină rapid cu o soluţie. Încercările de delimitare sugerează ezitarea oficialilor de a-şi exercita direct influenţa în companiile private, în condiţiile în care amploarea scandalului este departe de a fi cunoscută, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

‘Desigur, Guvernele germane au ţinut cont de interesele sectorului privat. Dar, dacă analizăm situaţia din Franţa, acolo legăturile dintre politică şi afaceri sunt mult mai strânse decât în Germania’, a afirmat Marcel Fratzscher, şeful institutului de cercetare DIW.

În condiţiile în care capitalizarea bursieră s-a redus cu aproape 35% de la începutul scandalului, în 18 septembrie, statul ar putea interveni dacă acţiunile vor scădea şi mai mult la Bursa de la Frankfurt.

Merkel a mai intervenit în sectorul auto în 2013, când a relaxat normele europene privind controlul poluării, o decizie care a fost lăudată de puternica Asociaţie a producătorilor germani de automobile (VDA). Cancelarul şi-a justificat atunci acţiunile spunând că apără locurile de muncă. Maşinile au reprezentat anul trecut aproape 20% din exporturile Germaniei, în valoare de aproape 1.500 miliarde de dolari.

Când vine vorba de Volkswagen, cancelarii germani nu intervin în deciziile companiei, deşi predecesorul lui Merkel, Gerhard Schroeder, care timp de opt ani a avut un loc în Board-ul de supervizare al VW, era cunoscut sub porecla de ‘cancelarul auto’ din cauza legăturilor sale strânse cu industria auto.

Actualul ministrul de Externe, Frank Walter Steinmeier, l-a urmat pe Schroeder la Berlin, după ce l-a ajutat la conducerea landului Saxonia Inferioară. Sigmar Gabriel, care i-a succedat lui Schroeder ca premier al landului Saxonia Inferioară şi membru al Board-ului VW, este acum vice-cancelar şi ministru al Economiei. Şi alţi oficiali apropiaţi de Gerhard Schroeder au obţinut poziţii la Berlin.

Grupul auto german Volkswagen este implicat în prezent într-un scandal de amploare, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial (dintre care 2,8 milioane în Germania) cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Scandalul a forţat demisia directorului general Martin Winterkorn, care a fost înlocuit cu Matthias Muller, directorul Porsche.

Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.