1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 2 º

Companii

Guvernul pune pe piaţă benzina care strică motoarele maşinilor

Guvernul a permis aditivarea benzinei cu compuşii controversaţi pe bază de mangan (MMT), incriminaţi de organismele europene şi în numeroase studii de specialitate. MMT creşte poluarea şi distruge diferite dispozitive ale motoarelor. Aditivii MMT sunt folosiţi în scopul creşterii cifrei octanice şi i-au înlocuit pe cei pe bază de plumb, odată cu interzicerea acestora.

08 oct, 2012 | | ECONOMICA.net

În România companiile petroliere au renunţat unilateral să folosească MMT începând de la 1 ianuarie 2009, pe fondul disputelor la nivel european.

Un an mai târziu, Curtea Europeană de Justiţie decidea în defavoarea producătorilor de MMT, care reclamaseră o directivă europeană care le restricţiona vânzările pe piaţa UE.

Totuşi, acum Guvernul introduce discret prevederea prin care este permisă explicit folosirea aditivului MMT cu potenţial poluant, în HG nr. 928 din 12 septembrie. Hotărârea Guvernului este menită să stabilească tocmai condiţiile de „introducere a unui mecanism de monitorizare şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră“.

Prin HG 928 „este permisă aditivarea carburanţilor cu metil ciclopentadienil tricarbonil mangan (MMT), cu o concentraţie de maximum 6 mg mangan pe litru“.

Severitatea Guvernului faţă de importatorii de MMT se vede în impunerea restricţiei ca, începând din 1 ianuarie 2014, concentraţia să scadă la 2 mg mangan pe litru.

Necazurile pe care le provoacă MMT asupra mediului şi motoarelor fac obiectul polemicilor dintre mediul academic şi cel comerciale, cu efecte juridice, încă de la începutul anilor 2000.

În România, companiile petroliere au „renuntat la utilizarea de aditiv cu MMT, odată cu trecerea, începând cu 1 ianuarie 2009 la standardul Euro 5, din cauza faptului că nu este benefic impactul compuşilor organo-metalici (categoria din care face MMT, n.r.) asupra cartuşului catalitic de pe circuitul de evacuare al gazelor arse al autovehiculelor“, explica, la vremea respectivă, un studiu folosit de marile companii petroliere din România în corespondenţa cu autorităţile româneşti.

De asemeni, renunţarea la MMT a survenit „şi pentru că există mai multe curente de opinii şi asupra influenţelor avute în funcţionarea motoarelor“, se mai spune în documentul citat.

Companiile petroliere din România nu au făcut decât să meargă în sensul politicilor europene.

Modul în care MMT atacă şi componentele dispozitivelor de aprindere şi ale altor părţi ale motarelor este public de mai mulţi ani. De asemenea, şi efectele asupra mediului, în studii citate de asociaţii ale producătorilor europeni, americani şi japonezi de motoare şi automobile.

În 2009 utilizarea MMT a făcut obiectul unei directive europene, 2009/30/CE, care a stârnit reacţii în forţă ale companiilor producătoare ale aditivului.

„Utilizarea unor aditivi metalici specifici şi, în special, utilizarea MMT ar putea prezenta un risc crescut pentru sănătatea umană şi ar putea cauza daune motoarelor vehiculelor şi echipamentului de control al emisiilor“, se spune în directiva amintită.

Directiva europeană constată că „numeroşi producători de vehicule recomandă să nu fie utilizat un carburant care conține aditivi metalici, utilizarea unui astfel de carburant putând invalida garanția asociată vehiculului“.

„Până la o reexaminare ulterioară, este necesară (...) să se stabilească o limită superioară pentru utilizarea MMT în carburant, pe baza cunoştințelor ştiințifice disponibile în prezent. Această limită ar trebui să fie revizuită şi mărită numai în cazul în care se poate demonstra că utilizarea unei doze mai ridicate nu produce efecte negative“, se mai spune în documentul european.

Hotărârea Guvernului Român pretinde că „transpune“ directiva europeană 2009/30/CE, care descrie efectele poluante ale MMT.

 

 Rău pentru motor, rău pentru aer

Produsele de ardere ale componentelor MMT acoperă camera internă a motorului şi se depun pe componente precum bujiile, cauzând rateuri şi ducând la creşterea emisiilor de gaze, la consumul crescut de combustibil, şi la o performanţă săracă a motorului“, spunea, încă din 2006, Worldwide Fuel Charter, o publicaţie editată de Alliance of Automobile Manufacturers, de Engine Manufacturers Association din SUA, şi de Japan Automobile Manufacturers Association.

Studiile au arătat că MMT blochează catalizatorul, cu aceleaşi efecte nefericite asupra motoarelor şi proprietarilor acestora.

 Totodată, producătorii de automobile au realizat un studiu de impact al MMT pe autovehiculele cu emisii reduse de gaze, care au demonstrat că aditivul în cauză „a sporit semnificativ emisiile de oxizi de carbon şi de azot“.

În 2004, Ford a publicat rezultatele uni studiu care releva faptul că până la 45% din compuşii de mangan folosiţi au fost emişi în aer, „8% au sfârşit în uleiul de motor, iar restul s-au depus în motor, pe catalizator şi în sistemul de evacuare“ (v. foto), potrivit unei analize a International Council on Clean Transportation.

Justiţia europeană

Disputa privind aditivul MMT a culminat în iulie 2010, când cea mai înaltă instanţă din Europa, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a respins reclamaţia unei companii americane producătoare de MMT împotriva deciziei organismelor europene de a restricţiona folosirea aditivului.

În 8 iulie, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis că legea UE de a restricționa folosiera aditivului MMT a fost legală.

În absenţa unor date adecvate şi de încredere, legiuitorii UE s-au confruntat cu îndoieli serioase că MMT ar fi nepericulos pentru sănătate şi mediu“, s-a spus în decizia CEJ.

Guvernul României încă mai crede că Manganul este bun pentru motoarele şi aerul din România. ECONOMICA.NET a solicitat săptămâna trecută Ministerului Economiei o poziţie referitoare la necesitatea introducerii acestui aditiv pe piaşa românească, dar nu am primit nici un răspuns. Vom publica reacţia autorităţilor imediat ce va fi disponibilă

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO