Vosganian: Mănăstirea Hagigadar are nevoie de bani pentru refacerea chiliilor

‘Am avut promisiuni de la Guvern, sper să fie onorate, ele au fost reluate de primii-miniştri succesivi, dar fiindcă de la promisiune şi până acum am avut trei prim-miniştri şi mai mulţi miniştri ai Culturii, a fost greu de transmis această promisiune de la unul la altul, dar avem nevoie de aceste fonduri suplimentare, de ordinul a câtorva sute de mii de euro, ca să terminăm construcţia chiliilor, pentru că vrem să aducem din nou măicuţe ca să fie mănăstirea aşa cum a fost odinioară’, a spus Vosganian.

El a precizat că fondurile pentru restaurarea mănăstirii aparţin unei familii de binefăcători armeni, Hagop şi Ica Kouyoumdjian, originari din România, care trăiesc de peste 50 de ani în SUA.

Vosganian a subliniat cu ocazia participării la sărbătorirea a 500 de ani de la construirea Mănăstirii Hagigadar că în diaspora armeană comunitatea din România este cea mai veche din Europa, menţionând că armenii au venit aici în a doua jumătate a secolului al X-lea.

Potrivit acestuia, Episcopia Armeană din România este, probabil, una dintre cele mai vechi din Europa, în afara ţinuturilor istorice armeneşti şi a ţinuturilor sfinte ale Ierusalimului, fiind înfiinţată, la Suceava, în anul 1401, pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

‘Tot aici se găsesc două mănăstiri, lucru foarte rar în diaspora armeană, amândouă construite în secolul XVI, Mănăstirea Hagigadar în 1512, de aceea sărbătorim 500 de ani şi Mănăstirea Zamca, la sfârşitul aceluiaşi secol. Iată, de atunci şi până acum, comunitatea armeană a dăinuit fără încetare’, a spus Vosganian.

Importanţa acestei sărbători de împlinire a 500 de ani de la construirea Mănăstirii Hagigadar este arătată şi de oaspeţi, fiind prezenţi la Suceava Karekin al II-lea, Patriarhul tuturor armenilor, dar şi şeful comunităţii religioase din Franţa, cel din partea răsăriteană a SUA, arhiepiscopul Moscovei şi şeful comunităţii religioase armene din Bulgaria.