Vulnerabilitatea structurală a economiei României – munca „la negru” şi „la gri”. Sancţionarea ei ar fi mai oportună decât impozit progresiv pe venit – studiu

Spre comparație, deficitul bugetar al României în 2025 a fost de aproximativ 7,65% din PIB, iar traiectoria de consolidare fiscală asumată față de Comisia Europeană indică o ajustare de circa 1% din PIB pe an. Câștigul teoretic maxim din formalizarea muncii nedeclarate la nivelul mediei UE27 ar acoperi trei ani din ajustarea necesară, fără nicio modificare a cotelor de impozitare, ci doar prin lărgirea bazei de impozitare, arată raportul „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” realizat dee Blocul Naţional Sindical.

România, Bulgaria și Lituania sunt printre puținele state membre UE care nu au un cadru instituțional integrat de combatere a muncii nedeclarate și încearcă să acopere acest deficit de guvernanță prin majorări de taxe pentru contribuabilii captivi, mai spun autorii studiului antemenţionat.

Reducerea muncii nedeclarate nu înlocuieşte alte reforme fiscale necesare, dar reprezintă o cale de consolidare bugetară care nu generează costuri de eficiență economică. Formalizarea creşte productivitatea, extinde accesul la finanțare și la protecție socială și reduce concurența neloială față de firmele care lucrează în economia formală. Potențialul total al reformei administrației fiscale și al formalizării economiei gri (câștigurile estimate din reducerea muncii nedeclarate și reducerea evaziunii pe TVA) se ridică la peste 5% din PIB, mai mult decât întregul deficit structural pe care România trebuie să îl corecteze în cadrul procedurii de deficit excesiv, arată autorii raportului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final”, citit de Economica.net.

OECD recomandă României cote de impozitare progresive pentru veniturile mai mari și consolidare a stimulentelor pentru muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici.

Autorii studiului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” răspund ferm: Alternativa la cotă progresivă de impozit pe venit rămâne detectarea și sancționarea muncii nedeclarate, proces care este în prezent izolat și ineficient, atrage atenţia Blocul Naţional Sindical în studiul consultat de Economica.net.

O cotă progresivă de impozit pe venit (de exemplu, de 10%–16%–20%) fără reducerea CAS, CASS ar putea plasa România la cea mai ridicată sarcină fiscală din OECD, depășind Germania. Efectul predictibil va fi accelerarea migrării spre angajare informală sau pseudo-independentă, atrage atenţia Blocul Naţional Sindical în studiul „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” citit de Economica.net.

O nuanţă importantă

OCDE nu solicită României să crească cotele de impozitare ca soluție unică, ci, în primul rând, să colecteze impozitele pe care le are deja.

Munca nedeclarată, o vulnerabilitate structurală a României

Profilul muncii nedeclarate din România este structural diferit față de Vestul Europei.

Munca nedeclarată din România reprezintă aproximativ 21,7% din forța de muncă. În România aproape 81% din munca nedeclarată provine de la angajații dependenţi, adică salariaţi cu contracte nedeclarate sau cu salarizare parţial „la negru”, şi doar 18,8% de la lucrători independenți, potrivit studiului realizat de Franic, Horodnic și Williams – Study on the extent of undeclared work in the EU, ELA, publicat în 2023 şi citat de autorii raportului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final”.

62,5% din munca lucrătorilor de cont propriu (independenţi) şi 60,1% din munca lucrătorilor familiali din România sunt nedeclarate, cele mai ridicate rate din UE pentru aceste categorii, spun autorii studiului „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final”.

Explicăm faptul că angajații dependenți domină compoziția totală a muncii nedeclarate prin numărul şi ponderea lor mult mai mare în economie decât a celor independenţi.
În ţări ca Olanda sau Cipru fenomenul muncii nedeclarate este concentrat în rândul lucrătorilor independenți (peste 80% din totalul muncii nedeclarate), arată studiul antemenţionat.

Reţinem că studiul citat, publicat în 2023, analizează munca nedeclarată în UE în anul 2019, an pre-Covid19, considerat relevant de autori pentru că reflectă structura normală a economiilor, înainte de distorsiunile pandemice.

Reducerea muncii nedeclarate are relevanță directă pentru creșterea veniturilor bugetare: fiecare punct procentual de formalizare a economiei informale ar genera venturi bugetare suplimentare semnificative, spune BNS în studiul citat mai sus.

Piața muncii din România are vulnerabilități structurale, arată evaluarea OECD din martie 2026

Studiul preconizează că rata de dependență a persoane vârstnice va crește cu 20 de puncte procentuale până în 2050, ceea ce înseamnă o presiune crescută asupra pieței muncii, asupra sistemelor de pensii și a finanțelor publice.
Forța de muncă se reduce din cauza îmbătrânirii rapide și emigrării susținute, în condițiile în care ocuparea forței de muncă este semnificativ mai mică decât media OECD.

Fiscalitatea relativ ridicată pentru persoanele cu venituri mici descurajează angajarea formală, iar impozitul pe venit cu cota unică și contribuțiile sociale uniforme nu contribuie semnificativ la reducerea inegalității veniturilor, mai spune BNS în studiul antemenţionat.