Weekend negru în Grecia. Pentru eleni şi euro, urmează salvarea sau dezastrul

Economica.net
21 06. 2015
greeceprotest_11843000

ECONOMICA.NET îţi prezintă, pe scurt, principalele divergenţe dintre guvernul de la Atena şi finanţatorii externi.

Buget şi cheltuielile statului

Creditorii propun o ţintă de excedent al bugetului primar (înainte de serviciul datoriei de stat) de 1% din PIB pentru acest an, care ar trebui să urce la 3,5% din PIB peste trei ani. Una dintre principalele revendicări ale tripletei UE-FMI-BCE este reforma sistemului de pensii, cu o nouă reducere a pensiilor.
Grecia acceptă ţintele revizuite stabilite de creditori, dar consideră că acestea ar trebui atinse în principal prin majorarea impozitelor pe profiturile companiilor şi majorarea taxei de solidaritate pe care o plătesc corporaţiile profitabile şi persoanele cu venituri mari, fără o nou tăiere a pensiilor.

Reducerea datoriei de stat

Statele din zona euro menţin angajamentul pe care şi l-au luat în 2012, de a oferi Greciei un calendar de rambursare favorabil pentru datoria de stat, însă insistă ca guvernul de la Atena să se supună condiţiilor ataşate împrumuturilor externe.
Grecia vrea restructurarea daotriei guvernamentale, cu reducerea sumelor datorate şi reeşalonarea lor pe termene mai lungi, şi a propus mai multe măsuri de reformă în sistemul public de pensii, între care eliminarea posibilităţii de pensionare anticipată şi fuzionarea fondurilor de pensii din sistemul public pentru a reduce cheltuielile administrative, însă se opune vehement reducerii pensiilor, care au fost tăiate deja cu 40% în ultimii cinci ani.

TVA

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este de asemenea un punct roşu pe harta negocierilor dintre Grecia şi creditorii străini. Aceştia cer majorarea TVA la 23%, cu o rată de 11% pentru alimente şi medicamente. În replică, Grecia este de acord cu un TVA general de 23%, însă insistă pentru rate preferenţiale de 11% la alimente, energie şi în turism, respectiv 6% pentru medicamente şi educaţie – spre exemplu, la cărţi.

Citeşte şi:

Ziua Cârtiţei. Euro, din nou la marginea prăpastiei

Grecia se îndepărtează de UE. Atena a semnat un acord cu Rusia pentru gazoductul Turkish Stream

Negocierile privind situaţia Greciei, în impas. Alexis Tsipras: Vom avea o soluţie, Grecia rămâne în euro

Grecii au retras din bănci peste 4,2 miliarde de euro în această săptămână, cu peste un miliard de euro retraşi joi, respectiv mai mult de 1,2 miliarde de euro vineri. Ziua de luni ar putea fi de asemenea dificilă pentru băncile elene, însă Banca Centrală Europeană le-a aruncat vineri un colac de salvare, majorând cu 1,8 miliarde de euro plafonul de finanţare de urgenţă pe care o pot accesa instituţiile de credit din Grecia. Din decembrie şi până în prezent, grecii au retras din bănci peste 30 de miliarde de euro.

Soarta Greciei ar putea fi decisă la începutul săptămânii viitoare, la summit-ul de urgenţă convocat de UE. Premierul elen Alexis Tsipras, care a fost joi şi vineri în Rusia, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, va petrece weekendul pregătind planul pe care îl va propune partenerilor europeni, şi va susţine marţi o adresă în plenul Consiliului European.

Grecia încearcă în aceste zile să obţină ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, din programul de finanţare externă de 245 miliarde de euro convenit cu UE, BCE şi FMI, care va expira la 30 iunie. Fără aceşti bani, este puţin probabil ca guvernul de la Atena să poată plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către FMI care are scadenţa chiar în ultima zi a lunii.

Ziua judecăţii se conturează a fi 20 iulie, când Grecia trebuie să plătească 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană. Un default pe datoria către BCE va determina cu siguranţă instituţia de la Frankfurt să sisteze colaborarea cu băncile greceşti şi cu Grecia, echivalentul unui cartonaş roşu care ar forţa ţara afară din euro.