WSJ: Listarea Facebook arată că pe Wall Street se naşte câte un fraier la fiecare minut

„Dacă eşti unul din acţionarii care dau în judecată Facebook pentru că reţeaua de socializare şi intermediarii ofertei au dezvăluit preferenţial schimbări în prognozele analiştilor, atunci ar trebui să primeşti compensaţii pentru pierderi sau tranzacţiile să fie anulate, dacă acuzaţiile se dovedesc adevărate. Totuşi, asta nu înseamnă că nu eşti un fraier clasic pentru Wall Street”, scrie cotidianul american.

În timpul pregătirilor pentru listare, au existat foarte multe „aspecte dubioase”, notează publicaţia.

La 15 mai, preţul de listare a fost urcat la 38 de dolari, de la un interval care avea nivelul minim stabilit la 28 de dolari. A doua zi, volumul acţiunilor propuse la vânzare prin oferta publică a crescut cu 50 de milioane. Ulterior a fost transmisă o notificare că investitorii importanţi de la Facebook vor vinde cu 53%, sau 84 milioane, mai multe acţiuni decât a fost planificat iniţial.

„Exista încă un interes foarte mare în tranzacţia Facebook. Dar avertismentele indicau o retragere puternică: persoanele cu informaţii din interior şi investitorii aflaţi de mult timp la Facebook vindeau maximul de acţiuni la cel mai ridicat preţ posibil”, scrie publicaţia.

Maximizarea investiţiilor într-o ofertă publică iniţială nu este ceva nou. Declinul cotaţiei în prima zi de tranzacţionare nu este o problemă atâtat timp cât compania are perspective de creştere şi există suficient interes public pentru a susţine cel puţin preţul de listare.

„Ne pare rău, dar Facebook nu a avut aşa ceva”, scrie WSJ.

La momentul listării, Facebook era pe punctul de a deveni o companie cu o capitalizare de 100 de miliarde de dolari şi un raport de circa 100 între preţ şi profit pe acţiune. Cifrele erau exagerate oricum ar fi fost privite.

La 23 aprilie, Facebook a raportat că veniturile au scăzut cu 6% în primul trimestru, iar profitul cu 32%.

Au existat, de asemenea, şi alte avertismente. General Motors a retras reclama de pe Facebook, afirmând că nu aduce beneficii companiei. Companiile şi-au mai arătat scepticismul în privinţa publicităţii pe Facebook şi anterior. Chiar şi reţeaua de socializare a admis că jumătate din companiile prezente cu publicitate consideră site-ul experimental.

Cu alte cuvinte, în timp ce intermediarii promovau oferta publică şi creşteau volumul şi preţul, Facebook admitea că perioada de creştere puternică, care ar fi putut susţine preţul foarte mare, s-a încheiat.

Partea bună este că niciuna din aceste informaţii nu a fost ascunsă, scrie WSJ. Facebook a notificat în privinţa temerilor legate de publicitate. A informat despre încetinirea creşterii afacerilor şi aproape a recunoscut că nu va avea o evoluţie similară cu a Google după oferta publică din 2004.

Astfel, în timp ce intermediarii, conduşi de Morgan Stanley, urcau preţul şi numărul de acţiuni care urmau să fie vândute, existau suficiente informaţii care indicau că aceste decizii erau prea mult. Informaţiile au fost făcute publice de Facebook, iar analiştii de la Goldman Sachs şi Morgan Stanley le-au folosit la reducerea prognozelor.

Dacă Morgan Stanley şi Goldman Sachs au avertizat doar fondurile de hedging şi alţi investitori că se aşteaptă ca Facebook să nu aibă rezultate la fel de bune cum se estima iniţial, atunci este o încălcare serioasă a regulilor.

Chiar dacă intermediarii aveau datoria de a informa corect pe toată lumea, investitorii trebuie să-şi asume şi ei o parte a responsabilităţii.

„Din povestea listării Facebook ieşea mult fum şi multe flăcări. Era oare nevoie de Morgan Stanley şi Goldman să spună că era foc?”, întreabă retoric WSJ.

Acţiunile Facebook au închis vineri la 31,34 dolari, în scădere cu 17,5% faţă de preţul de listare cu o săptămână înainte, de 38 de dolari.