Zeci de mii de persoane protestează în Bulgaria faţă de corupţie şi sărăcie

 La Sofia, peste 7.000 de manifestanţi, potrivit unei estimări a AFP, purtau bannere pe care se putea citi: „Mafioţii la închisoare” sau „Ei sunt mulţi, sunt bogaţi, sunt insolenţi dar nu vor mai rezista”.

La Varna (est), aproximativ 20.000 de manifestanţi au cerut demisia primarului Kiril Iordanov căruia îi reproşează că se supune unui grup economic dominant care „a distrus întreprindele mici şi mijlocii”, potrivit televiziunii publice BNT.

Manifestaţii au fost organizate şi în al doilea oraş ca mărime din Bulgaria, Plovdiv (sud), la Ruse (nord) şi Blagoevgrad (sud-vest), acestea coincizând cu Ziua Naţională a Bulgariei.

O ceremonie cu ocazia Zilei Naţionale, organizată duminică la Sofia în prezenţa preşedintelui Rosen Plevneliev, a fost marcată de absenţa publicului, piaţa fiind blocată şi protejată de poliţişti antirevoltă.

Plevneliev se străduieşte să formeze un Guvern de experţi care să îi succeadă Cabinetului conservator al lui Boiko Borisov, ce a demisionat la 20 februarie sub presiunea manifestaţiilor. O tentativă de dialog a preşedintelui cu protestatarii a eşuat vineri.

Arborând în faţa Parlamentului un banner „Puterea cetăţenilor, jos mafia”, juristul Ivan Hristov, un protestatar activ, a afirmat că „se vor forma comitete cetăţeneşti în cartiere pentru a înlocui partidele şi organizaţiile neguvernamentale corupte”.

„Vom manifesta miercuri în faţa Parlamentului pentru a-l împiedica să se dizolve înainte de amendarea legii electorale pentru a le oferi drepturi egale partidelor şi organizaţiilor civile”, a declarat el.

Manifestanţii cer în special acces gratuit la presa publică în timpul campaniei electorale şi alegerea deputaţilor prin scrutin majoritar, în timp ce Parlamentul este ales în prezent prin scrutin proporţional. O parte merge până acolo încât cere o nouă Constituţie.

Preşedintele Plevneliev trebuie totuşi să dizolve Parlamentul în aproximativ zece zile în vederea organizării de alegeri anticipate la 12 mai.

Protestatarii, divizaţi de contradicţii, manifestează zilnic de 20 de zile şi consideră că nu vor avea timp să se organizeze pentru a participa la aceste alegeri.

Manifestaţiile au fost provocate de scumpirea electricităţii în ianuarie, al cărei preţ s-a dublat faţă de decembrie. Acestea sunt îndreptate împotriva „monopolurilor din energie”, apoi împotriva Guvernului şi a întregii clase politice.