Zelenski anunţă un acord cu Trump pentru furnizarea „armelor adecvate” Ucrainei; Israelul a livrat un sistem Patriot

„Un sistem israelian (Patriot) este în funcţiune în Ucraina, funcţionează de o lună”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă, fără a preciza dacă Ucraina l-a cumpărat sau l-a primit gratuit, scrie Agerpres.

În aprilie, publicaţia New York Times, citând surse oficiale americane, a relatat că un sistem Patriot aflat în dotarea armatei israeliene va fi recondiţionat şi trimis în Ucraina, odată ce Israelul va înlocui acest sistem cu echipamente mai moderne.

După invazia rusă în Ucraina în 2022, Israelul a adoptat o poziţie neutră, refuzând să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei şi să furnizeze arme Kievului, atrăgându-şi astfel critici din partea lui Zelenski. Dar între timp legăturile Israelului cu Rusia au fost slăbite în urma consolidării alianţei dintre Moscova şi Teheran şi războiului din Fâşia Gaza, în care Rusia a condamnat ofensiva israeliană.

Volodimir Zelenski a vorbit sâmbătă la conferinţa de presă şi despre recenta sa întâlnire de la New York cu omologul său american Donald Trump.

Potrivit preşedintelui ucrainean, el a convenit cu Trump un „acord” privind achiziţionarea de către Ucraina a „armelor adecvate” din SUA. Cum preşedintele american refuză să mai livreze gratuit arme Kievului, acestea vor fi plătite de Ucraina cu banii oferiţi de susţinătorii săi europeni.

„Am făcut ce era mai important, ne-am înţeles cu preşedintele (Trump) şi trecem la implementarea practică”, a indicat Zelenski.

El a precizat că Ucraina i-a transmis lui Trump detalii despre armele dorite de armata ucraineană, în cadrul a unui plan de cumpărare de arme şi muniţii americane în valoare de circa 90 de miliarde de dolari, plan despre care preşedintele ucrainean a vorbit prima dată în august.

Zelenski a refuzat să confirme dacă i-a cerut lui Trump rachete Tomahawk, pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus, aşa cum se afirmă într-o relatare a publicaţiei americane Axios.

„Nu pot oferi mai multe detalii, întrucât este un subiect foarte sensibil”, şi-a motivat el refuzul de a confirma o astfel de solicitare. Totuşi, într-un interviu acordat anterior aceleiaşi publicaţii americane, el şi-a manifestat speranţa că va primi din partea SUA arme cu rază lungă de acţiune şi a ameninţat că ar putea să atace cu acestea inclusiv Kremlinul.

După întâlnirea avută marţi cu Zelenski în marja Adunării Generale a ONU, Trump a transmis un mesaj prin care şi-a contrazis poziţiile exprimate anterior cu privire la războiul din Ucraina şi s-a poziţionat clar de partea acesteia.

După ce până de curând afirma că Ucraina trebuie să facă pace cu Rusia întrucât nu are capacitatea militară de a recupera teritoriile pierdute, într-un mesaj pe care l-a scris pe Truth Social după întâlnirea cu Zelenski preşedintele SUA a estimat că, dimpotrivă, Ucraina poate recuceri toate teritoriile sale ocupate de Rusia, şi chiar să meargă dincolo de acestea.

Mai mult, Trump a îndemnat Ucraina să acţioneze în acest sens acum, pentru a profita de dificultăţile economice ale Rusiei, pe care a descris-o drept un „tigru de hârtie”, dar să facă acest lucru „cu sprijinul Uniunii Europene”, dând de înţeles din nou că Washingtonul nu mai doreşte să contribuie financiar la ajutorul pentru Ucraina şi că susţinătorii europeni ai Kievului trebuie să plătească mai mult pentru acest ajutor financiar şi militar, inclusiv cumpărând arme americane.

Unii comentatori ruşi interpretează ultimele afirmaţii ale lui Trump ca o distanţare a acestuia de eforturile de pace, în timp ce Kremlinul crede că preşedintele american s-ar putea să fi fost influenţat de întâlnirea cu Zelenski.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit apoi miercuri tot la New York cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a cerut ca preşedintele rus Vladimir Putin să întreprindă „măsuri semnificative” pentru a ajunge la pace în Ucraina. De partea sa, ministrul rus a criticat „planurile promovate de Kiev şi de unele capitale europene pentru a prelungi conflictul”.

Summitul preşedinţilor Trump şi Putin desfăşurat în Alaska pe 15 august nu a condus la rezultate pentru o perspectivă de încetare a războiului ruso-ucrainean, întrucât Rusia este preocupată în primul rând de chestiunile teritoriale, în timp ce Kievul şi aliaţii săi europeni sunt preocupaţi de garanţiile de securitate pentru Ucraina.

Putin ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului, dar Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia. La rândul ei, Rusia respinge orice desfăşurare de trupe din ţările NATO ca garanţie de securitate pentru Ucraina, desfăşurare asupra căreia insistă susţinătorii europeni ai Ucrainei, care în plus o asigură pe aceasta în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul.